O adolescentă premiantă a ajuns dependentă de țigări și alcool după moartea părinților

Decizii greșite

O adolescentă de 15 ani, cândva printre elevii cu rezultate foarte bune la învățătură, a ajuns, în nici doi ani după decesul părinților, să trăiască o viață dedicată alcoolului, jocurilor de noroc și prostituției, deși era sub monitorizarea DGASPC Constanța și a bunicii în grija căreia a fost dată.
Viețile adolescentei și a fratelui ei s-au schimbat brusc, odată cu moartea părinților într-un accident de mașină, în decembrie 2008. Fata avea 12 ani, iar fratele ei doar câteva luni.
Minora, care terminase clasa a VI-a cu media 9,20, nu a mai găsit calea și nici sprijinul necesar pentru a se ridica după drama suferită în urma pierderii părinților, la care a și asistat.
Fata a fost singura, din cele cinci persoane aflate în mașină, care a supraviețuit accidentului rutier. Aflată în stare critică, cu șanse rezervate de supraviețuire, adolescenta a aflat mult mai târziu despre moartea părinților. Trauma a lăsat urme adânci, iar sprijinul acordat nu a ajutat-o decât să rămână în viață, fără a-și mai găsi repere.
Acum, la 15 ani, lăsată în grija bunicii materne împotriva voinței ei, după cum susțin rudele, este dependentă de țigări, alcool, jocuri de noroc și, după reacțiile din ultima vreme, de droguri. Nu se sfiește să dispară de acasă la orice oră din zi și din noapte sau să spună că se vede „cu bărbați“ și că se simte bine.
Cu fata nu se mai poate comunica normal, pentru că ea nu vorbește, ci urlă, și refuză să asculte. Bunica a pierdut de mult timp controlul asupra ei și povestește cu spaimă în glas și în priviri că nu mai poate face nimic, pentru că nepoata ei a preluat controlul: „Mă bate, mă lipește de perete, mă strânge de gât. Uneori mă și mușcă. (…) A luat lucruri din casă, bijuteriile părinților ei și o stație video, și le-a vândut“.
Cu toate acestea, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Constanța, cea care a și recomandat instanței plasarea copiilor în grija bunicii materne, nu a considerat necesară, până de curând, scoaterea copiilor din grija bunicii.
„S-a colaborat bine cu școala, cu bunica. Atunci când s-a putut, am implicat și mătușa paternă în problemele cu care copiii se confruntau și lucrurile au avut o evoluție care s-a cronicizat în 2010, când bunica a recunoscut de nenumărate ori că este depășită de situație și că nu mai poate controla situația mai ales în privința fetei. (…) Bunica, de fiecare dată când ne cerea ca fata să fie luată în sistemul de protecție rezidențial, de fiecare dată revenea cu o cerere că renunță la cererea inițială, că lucrurile se vor îndrepta și că vor încerca amândouă să găsească o soluție“, spune directorul adjunct al DGASPC Constanța, Mihaela Ristea.
Așa se face că eleva cu note mari a ajuns astăzi să nu mai dea pe la școală nici măcar cât să i se poată încheia situația școlară.
„După accident, fetița a început să absenteze foarte mult de la școală. A devenit o fire închisă, necomunicativă, deci după accident situația s-a schimbat foarte mult. (…) Spune că la școală se plictisește, că n-o mai atrage absolut nimic, că nu-și poate găsi prieteni în rândul colegilor, dar îi poate găsi în afara școlii, prieteni mai mari“, spune Doinița Panici, directorul școlii unde adolescenta este înscrisă.
Conducerea instituției de învățământ mai spune că a organizat nenumărate întâlniri cu minora, profesorii de la clasă, bunica și psihologul școlar și, deși promitea de fiecare dată că o să-și revină, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
„Discuțiile și consilierea oferită de psiholog nu au avut niciun rezultat (…), iar bunica nu mai are control asupra ei“, afirmă directorul școlii.
Alarmată de starea copiilor, mătușa paternă a solicitat din nou tutela, de data aceasta doar a băiatului de doi ani, al cărui viitor este pus în pericol de comportamentul surorii și al bunicii.
În opinia ei, decizia DGASPC Constanța de a încredința copiii bunicii a fost una greșită, pentru că aceasta ar avea ea însăși o problemă cu alcoolul, pe care reprezentanții Direcției au ignorat-o, și nu a putut să-i ofere adolescentei traumatizate înțelegerea necesară, dragostea, căldura și familia de care avea nevoie.
Pe de altă parte, reprezentanții DGASPC Constanța, deși recunosc că au recomandat „ca cei doi copii să rămână în grija bunicii materne, întrucât bunica era cea care îi crescuse, cu părinții, înainte de accident și s-a considerat la momentul respectiv că este cea mai bună soluție“, îi reproșează mătușii paterne că a renunțat în fața instanței la tutela copiilor.
„Motivul pentru care am renunțat în instanță a fost că trebuia să venim cu martori și cu probe care, deși se știau, nimeni nu vroia să le recunoască în fața instanței. Trebuia să dovedim instanței că bunica mai consumă alcool sau că nu au mâncare, sau că și concubinul bunicii o mai bate pe bunică și o mai dă afară din casă, că vorbește urât. Vecinii auzeau, știau, dar nu aveau curajul să meargă să spună“, susține, în replică, mătușa copiilor.
Femeia spune că a sesizat de mai multe ori DGASPC că bunica fetei consumă alcool și că minorii nu au de mâncare sau nu sunt îngrijiți corespunzător și, deși de fiecare dată s-a mers și s-a constatat, în procesele-verbale a fost scris altceva. „Probabil că luaseră o decizie înainte și nu au avut curaj să recunoască că este greșită și să o schimbe“, își explică aceasta.
Pentru rudele copiilor, care azi își reproșează că nu au mers „până în pânzele albe“ de la început, pentru a-i putea crește, este greu de acceptat instituționalizarea minorei, dar sunt conștiente că, din păcate, pentru ea este prea târziu să mai poată fi găsite soluții în mijlocul unei familii.