Programa prescolarilor din grupele pregatitoare ale gradinitelor cuprinde, pe langa -calculatoare- sau limbi straine, si cursuri optionale de karate. Micutii de la Gradinita Universitatii din Cluj invata – la cinci, sase sau sapte ani – primii pasi ai unui sport pe care, la varsta lor, celebrul -Karate Kid- din filmele -cu batai- ale anilor *80 nici macar nu visa sa poarte, asortat la sortulet, centura -porto- si manusile rosii – pentru fetite – sau albastre – pentru baietei – aduse special de maestrul Ema.
-Noi, fetitele, o sa fim karatiste, iar baietii o sa fie karatisti-.
O duzina de sosete – albe, rosii, verzi sau cu -Tom&Jerry- – o duzina de tricouri XL, pana la genunchi – in chip de chimonouri – pantalonasi de trening – numai buni de tras pe jos – plus o mie de iluzii, emotii si nerabdari precoce.
Doi pasi in fata mutunasilor agatati de dulapioare galbene, prescolarii de la Gradinta Universitatii asteapta incordati primul semnal de -lupta- din partea tanarului profesor de karate.
-Avem grupe de 14-15 copii?ë Toti vor sa faca sportul acesta, pacat ca nu i-ati prins pe cei mari, pe absolventii de gradinita de anul trecut, ce frumoasa demonstratie au dat anul trecut, la serbare. Karatele ii disciplineaza foarte mult pe copii, le consuma energia?ë-, explica directoarea Gradinitei Universitatii interesul parintilor si al micutilor pentru acest optional, in vreme ce Emanuel, instructorul sportiv, isi aranjeaza, demonstrativ, pana la detaliu, tinuta: un chimono alb, ca-n filme, si-o centura sobra, lata cat trei palme de copil.
Lectia numarul unu: in ce parte e mana stanga
-Azi ne vedem prima data-, spune Emanuel, tradand nerabdarea calma a piticilor. Ema – cum l-au -botezat-, laconic, invataceii de -gradi-, practica sportul de mai bine de 10 ani si -preda- karate la Palatul copiilor din Cluj, de unde a fost solicitat si pentru optionalele de la Gradinita de la Echinox.
Prima lectie de karate e, in linii mari, simpla. -Departati usor picioarele, mainile in fata, pumnii stransi?ë Acum salutati, dupa mine-, incepe Ema, iar un cor de ranjete racoroase insoteste ploaia de consoane aspre, asiatice, ce compune salutul -oficial-. Gluma se ingroasa insa – la propriu – o data cu primele -figuri-. Fetita de la geam isi strange genunchii in loc sa-i departeze, doi baietasi incurca mana dreapta cu mana stanga, iar -copilanul- plapand vecin cu usa complica schema de lupta – -mana dreapta in fata cu pumnul in jos, mana stanga langa corp cu pumnul in sus si invers- – cu infinite explorari copilaresti ale nasucului introcnat.
Ema e insa riguros, trece soldateste de la unul la altul, le explica, ii corecteaza, iar prescolarii incep sa se verifice singuri, vanand momentele -ocupate- ale maestrului. Intre timp, fetele de grupa mica se strang ciopor in fata usii deschise, incercand sa fure, din priviri, cat mai multe scheme si -picanterii- din viata karateca a colegilor lor mai marisori.
Ora la pitici e mai scurta – nefiresc de scurta pentru un adult – chimonourile improvizate se preschimba in sortulete albastre, sosetele de lupta in botosei, iar pana la masa de pranz nu raman decat cinci minute, timp de-o harjoneala karateca, pe coridor, semn ca de pitici s-a prins ceva inca de la primul -optional- de karate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
