
Victor Ponta a declarat ieri, în legătură cu noul acord cu FMI, că Romånia va depinde în continuare de împrumuturi și că sumele deja împrumutate „s-au dus în campania electorală a lui Traian Băsescu și în firmele Elenei Udrea“. Este prima declarație a președintelui PSD în calitate de șef peste politicile economice ale Uniunii Social Liberale, iar economiștii sunt deja negrii de invidie. Laureații premiului Nobel pentru economie au tresărit, surprinși de profunzimea ideilor si finețea analizelor lui Ponta.
Liderul social-liberal nu a dat însă detalii despre modul cum pot ajunge tranșele de la FMI în firme și campanii electorale.
Solicitat să comenteze anunțul că România nu va mai trage ultima tranșă de un miliard de euro din actualul acord și că va încheia un acord precautionary de 5 miliarde euro, Ponta a declarat că atunci când Traian Băsescu și Emil Boc vor părăsi funcțiile pe care le au, „fiecare român va fi dator FMI sau unor bănci străine cu foarte mulți euro pe care trebuie să-i dăm din buzunarul nostru, bani care s-au dus în campania lui Băsescu și în firmele Elenei Udrea“.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a explicat pentru „Curentul“ care este „drumul“ banilor de la FMI în România.
Tănăsescu a spus că nu comentează declarații politice, dar a precizat că destinația tranșelor de la FMI este foarte bine determinată.
„Acești bani, pe parcursul a 24 de luni, au avut ca destinație acoperirea deficitului balanței de plăți externe. Principala destinație a fost BNR, unde au ajuns aproape 10 miliarde de euro. În mod excepțional, FMI a aprobat în Board-ul director, nu numai pentru România, ci pentru mai multe țări, ca anumite sume să poată fi direcționate pentru acoperirea deficitului bugetar“, a explicat reprezentantul României la FMI.
România a tras două tranșe care au avut ca destinație acoperirea acestui deficit, adică a diferenței dintre veniturile încasate și cheltuieli. Controlul acestor cheltuieli este responsabilitatea autorităților, dar destinația acestor bani este numai acoperirea deficitului bugetar, a subliniat Tănăsescu. El a arătat că de 6 luni, FMI n-a mai acordat bani Trezoreriei pentru că Ministerul Finanțelor a putut lua bani de pe piață. „Acesta a fost motivul pentru care Board-ul FMI a fost de acord cu această destinație – Finanțele nu erau în poziție să se împrumute pe piață în condiții decente, și nu e doar cazul României“, a spus Tănăsescu.
„Controlul acestor bani este foarte strict. E clar că banii de la FMI, ca și cei de la UE, s-au dus în Trezorerie pentru acoperirea deficitului“, a repetat reprezentantul României la FMI.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, ieri, că Ministerul Finanțelor a tras până în prezent 3,65 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și 2,4 miliarde de euro de la FMI.
Totodată, România a primit 300 de milioane de euro de la Banca Mondială.
Isărescu a precizat că BNR a tras de la FMI 9,5 miliarde de euro, din suma totală aprobată de aproape 13 miliarde de euro.
„Referitor la ultima tranșă de la FMI, de un miliard de euro, care urma să intre la BNR, s-a convenit să fie considerată de tip preventiv, nu a mai fost trasă“, a explicat guvernatorul băncii centrale.
Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică seară, că România nu va mai trage ultima tranșă de la FMI, de un miliard de euro, dată fiind evoluția economică, precizând că va fi trasă doar tranșa de la UE.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















