-Zestrea- fetei bogate: 10% deficit de cont curent si 1% la PIB

Pornind de la afirmatia facuta recent de ministrul trasporturilor, Radu Berceanu, care spunea ca -nici nu stie UE ce tara bogata ii va trece pragul in 2007-, am incercat sa facem un scurt tablou a ceea ce inseamna pentru spatiul comunitar noua extindere.

Rezultatele par a-l contrazice flagrant pe Berceanu: -zestrea- fetei bogate nu este deloc consistenta, daca facem abstractie de piata de debuseu de 22 de milioane de consumatori. Pe indicatorii macroeconomici de baza nu este absolut deloc roza: numai Romania va induce UE un deficit de cont curent de peste 10%, in timp ce contributia la produsul intern brut abia daca va trece de 1%!

Daca luam in calcul atat Romana, cat si Bulgaria, cele doua noi state, de departe cele mai sarace din Uniune, vor adauga deficitului de cont curent european peste 15 miliarde de euro. Aceasta inseamna nu mai putin de 15 % din deficitul de cont curent la nivel comunitar, in conditiile in care, luate impreuna, Romania si Bulgaria vor adauga PIB-ului comunitar mai putin de 2%.

Ce am mai putea adauga la acest tablou destul de sumbru: numarul exploatatiilor agricole din spatiul comunitar va creste cu peste 50% odata cu noul val de extindere, ceea ce ingreuneaza serios politicile comunitare de dezvoltare a acestui sector. Abia a trecut socul numit Polonia si vine practic unul cu o dimensiuni comparabile. Una peste alta, integrarea noastra ajunge sa semene cu aducerea intr-un hotel de cinci stele a 22 de milioane de locuitori din suburbiile marilor orase.

Deficitul de cont curent al statelor membre ale Uniunii Europene pe trimestrul al treilea s-a ridicat la 22,9 miliarde de euro, in usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut si fata de trimestrul doi al acestui an. Pentru intregul an se estimeaza un deficit de cont curent ceva mai mare de 100 de miliarde de euro, adica in jur de 1% din PIB-ul comunitar. Romania, care va adera la Uniune in ianuarie, are un deficit de cont curent estimat de autoritati la 9,3% din PIB. Diferitele agentii de rating sau departamentele de analiza ale bancilor de investitii dau insa pentru 2007 valori de 11-12% la acest indicator.

Daca deficitul de cont curent al celor 25 de state membre ale Uniunii Europene se ridica in acest an la aproape 100 de miliarde de euro, in zona euro, adica in cele 12 state care au adoptat moneda unica europeana, deficitul de cont curent este si mai redus: 20 de miliarde de euro pe primele trei trimestre ale acestui an. In privinta serviciilor, statele Uniunii Europene inregistreaza chiar o balanta excedentara.

Oficialii europeni au avertizat in repetate randuri autoritatile de la Sofia si Bucuresti in privinta riscurilor la care se expun daca nivelul deficitului de cont curent, adica discrepanta dintre intrarile si iesirile de valuta, se va mentine in continuare ridicat.

Comisarul European pentru Afaceri Monetare, spaniolul Joaquin Almunia, avertiza la inceputul acestui an oficialitatile romane ca deficitul de cont curent actual nu poate fi sustinut pe termen lung. Acoperirea, deocamdata, a acestor cote ridicate de deficit a fost posibila datorita investitiilor straine directe, care sunt pe un trend ascendent si a remiterilor in valuta ale cetatenilor romani care lucreaza in strainatate.

Tot la capitolul ingrijorarilor expertilor comunitari intra si sectorul agricol. Aderarea Romaniei si Bulgariei va creste cu peste 50% numarul exploatatiilor agricole existente in prezent in spatiul comunitar.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul National de Statistica (INS), prin comparatie, numarul exploatatiilor agricole a crescut cu aproximativ 70% prin extinderea cu cele zece state membre, in 2004. Insa, pentru a atinge criteriile de performanta si eficienta, evolutia sectorului agricol din Uniunea Europeana arata o scadere a numarului exploatatiilor agricole – exploatatii mai putine, dar mai profitabile – primele tendinte aparand si in agricultura romaneasca.

Astfel, potrivit INS, in Romania existau la sfarsitul anului 2005 cu 5,1% mai putine exploatatii agricole, comparativ cu anul 2002. Exploatatiile agricole individuale au inregistrat o scadere de 5% fata de anul 2002, iar societatile din domeniul agricol – o scadere de 19,4%.

Fragmentarea suprafetelor agricole in Romania face practic imposibila o exploatare rentabila a acestora. Mai mult, daca fermierii romani nu vor intelege necesitatea unor asocieri, ei risca sa ramana fara finantarile consistente pe care UE este dispusa sa o acorde cel putin in primii sase ani.