Confiscarea marfurilor neinsotite de documente creeaza probleme Garzii Financiare

Garda Financiara, institutia de control financiar a statului menita sa lupte cu evaziunea fiascala, a primit in vara acestui an o -lovitura- din partea Justitiei. Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 126, act normativ intrat in vigoare inca de pe vremea cand Ministerul de Finante era pastorit de Daniel Daianu, pe baza caruia comisarii aveau dreptul legal sa confiste pe loc in timpul actiunilor marfurile care nu erau insotite de documente, a fost demolata de procurorul general al Romaniei, care a promovat un recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie.

Pornind de la analiza unui caz particular, Joita Tanase a stabilit ca, pe viitor, in cazul contesarilor in Justitie a proceselor de control intocmite de Garda, daca fimele care nu au putut prezenta actele marfurilor in timpul controlului, sa poata face acest lucru ulterior. De aici si concluzia ca amenzile aplicate, cat si masura confiscarii marfurilor sa fie anulate.

Razboiul creierelor juridice

Ordonanta 126 din 29 august 1998, emisa pentru completarea si modificarea Legii 12/1990, se refera exclusiv la toate actele de comert cu marfuri a caror provenienta nu poate fi dovedita. Actul normativ prevede astfel ca -documentele de provenienta vor insoti marfurile, indiferent de locul in care acestea se afla, pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializarii, prin documentele de provenienta intelegandu-se, dupa caz, factura fiscala, factura, avizul de insotire a marfii, documetele vamale, factura externa…-

In cazul in care aceaste prevederi nu erau respectate, comisarii puteau, in conformitate cu prevederile acestei legi, sa aplice amenzi si sa confiste marfa gasita in neregula, contravaloarea valorificarii ei intrand direct la bugetul statului. Aplicarea acestor masuri, considerate de specialistii in domeniul juridic ca fiind nici mai mult, nici mai putin decat un abuz, a facut ca o simpla contestatie la un act de control sa porneasca un adevarat razboi intre Garda Financiara si Justitie pe tema -legalitatii- prevederilor OG 126.

XXL, ultimul -mohican- cu noroc

Ultimul act de control pe care Garda Financiara l-a finalizat a fost la celebra firma en-gros XXL. In primele luni ale acestui an, comisarii Garzii Financiare au descoperit doua dintre depozitele cu marfa ale firmei. In timpul verificarilor, reprezentantii societatii cu pricina nu au putut prezenta actele necesare. Fara sa stea prea mult pe ganduri, echipa de comisari a sigilat depozitele in vederea confiscarii. Procesul-verbal intocmit a fost contestat in Justitie, firma reusind totusi sa scape de -rigorile- legii, cu putin noroc, pentru ca intre timp procurorul general al Romaniei a decalarat recurs in anulare pentru intr-o speta asemanatoare.

Decizii contradictorii

Hotararea lui Joita Tanase de a declara recurs in anulare pentru o presupusa fapta de evaziune fiscala a unei firme a venit, spun surse din Ministerul Finantelor, pe baza constatarilor -din teren-. Cu alte cuvinte, ori de cate ori Justitia a avut de-a face cu prevederile Ordonantei 126, instantele judecatoresti au dat solutii diferite asupra cazurilor instrumentate. Ori se anulau amenzile, ori se anula masura confiscarii marfurilor, sau se anulau ambele -variante-. Asa ca, dupa o analiza a fenomenului, presedintia Curtii Supreme de Justitie a hotarat -prezentarea ulterioara in fata instantelor judecatoresti a actelor prin care se dovedeste provenienta licita a bunurilor ce nu erau (n.r. – la data efectuarii verificarilor de catre institutiile abilitate) insotite de documente. Astfel de acte atrag anularea procesului-verbal de contraventie si exonerarea contravenientului de la plata amenzii si restituirea marfii confiscate-. Altfel spus, Justitia, prin recursul in anulare declarat, nu interzice Garzii Financiare aplicarea Ordonantei 126, institutia putandu-i aplica in continuare prevederile. In schimb, instantele judecatoresti vor putea tine cont de acest recurs in anulare al lui Joita Tanase si, pe baza lui, in spetele de acest gen, sa decida.

Surse din Garda Financiara afirma ca o data cu aparitia deciziei CSJ s-a ajuns in situatia ca toti avocatii firmelor ce au contestat actele de control incheiate de comisari sa invoce celebra decizie a procurorului general. Si daca mai era nevoie sa o spunem, incepand cu aceasta vara mai toate procesele sa fie pierdute de juristii institutiei de control a Ministerului de Finante.

Surse avizate din cadrul Garzii Financiare afirma ca la baza aparitiei controversatului act normativ a stat fenomenul utilizarii facturilor contrafacute. -Se intampla urmatorul fenomen. Noi prindeam, de exemplu, un transport fara acte si inaintea aparitei OG 126, oamenii, ca sa-si recupereze marfa, dadeau fuga in targuri si procurau facturi false, pe care ni le prezentau ulterior noua. Acum, chiar daca ii identificam in neregula cu documentele, avocatii iti baga in fata decizia CSJ. Nu le confiscam marfa, iar inainte de a veni la noi ei pot foarte bine, printr-un simplu telefon dat contabilului, sa inregistreze facturile in evidenta si dupa aceea sa le aduca. Si asta chiar si dupa aparitia facturilor speciale-, ne-a declarat un simplu comisar care, din motive lesne de inteles, a dorit sa ramana anonim-.