Biserici din secolele XVIII-XIX distruse de -restauratori-

Ignoranta oamenilor de la sate, pentru care monumente de o inestimabila valoare nu conteaza decat pentru rolul lor functional, creeaza pagube imense. Incercand sa le conserve acest rol functional, satenii apeleaza la mesteri locali, care si-au deprins mestesugurile dupa ureche. Din nefericire, se poate spune ca ne confruntam cu un adevarat fenomen de distrugere cu buna intentie a monumentelor. Unul dintre exemple este zona Sibiului.

Fresca de secol XIX, acoperita cu uleiuri stridente

La sfarsitul secolului al XVIII-lea (1790) se finaliza constructia bisericii cu hramul Buna Vestire, din Cristian. O biserica ce a fost ridicata, la vremea respectiva, prin contributia a 20 de familii de romani din aceasta asezare preponderent germana. La inceputul secolului urmator se incheiau lucrarile le fresca interioara si la cea exterioara si, din acel moment pana in zilele noastre, slujirea devine posibila. -In timpul unui periplu efectuat in zona Cristianului, la sfarsitul acestei veri, am constatat, din nefericire, doua interventii, pe care le-as califica drept foarte agresive la adresa a ceea ce inseamna fresca si la prezenta unui corp de constructie in zona de protectie a monumentului ecleziastic-, ne spune directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, Alexiu Tatu.

Prima interventie este, intr-adevar, extrem de brutala si vizibila tocmai din Drumul National (Sibiu-Alba Iulia). Practic, peste pictura initiala s-a aplicat o alta, cu vopsele de ulei, incercand, e drept, sa se respecte iconografia initiala, cu culori total nepotrivite. Trebuie spus ca intreaga lucrare s-a efectuat fara un proiect, ceea ce este contrar legii. Mai mult, lucrarea a fost facuta de un personal neautorizat, iar aceasta este o alta incalcare a legii.

Din cauza lumanarilor aprinse din biserica, fresca interioara s-a afumat foarte mult si, fara a se cere sfatul specialistului, s-a spalat pur si simplu, cu apa si cu detergent, aceasta funingine. La fel stau lucrurile si la exterior. La fresca initiala, care se inscrie intr-o arie artistica mai larga, prezenta in judetul Sibiu (este vorba de inceputul de secol XIX, cand tehnicile picturale si erminiile erau de un anume fel), imaginile au fost modificate negativ.

Ierarhii ecleziastici condamna -interventiile-

-In cadrul unei discutii avute cu PS Visarion Rasinareanul, episcop vicar, am fost asigurat ca s-a trimis o circulara catre toate bisericile ortodoxe din Mitropolia Ardealului, pentru a nu se face interventii neavenite asupra monumentelor istorice si am fost asigurat de tot sprijinul in acest sens. O discutie similara a avut loc si cu parintele profesor Oancea, care este consilier al Mitropoliei si un mare aparator al pastrarii monumentelor in forma originala, care, dupa ce s-a deplasat la fata locului, a condamnat vehement ceea ce s-a intamplat acolo. Am discutat, desigur, si cu parintele Avram, preotul paroh, caruia i-a parut rau de cele intamplate, pentru ca nu s-a gandit ca va face un lucru daunator, din dorinta de a face bine, pe care a luat-o impreuna cu consiliul parohial-, adauga directorul DJCCPCN.

Altfel de -restaurari-

O alta tentatie deosebit de daunatoare este aceea de a instala sobe de teracota in interiorul bisericilor-monument. Functionarea acestora produce o modificare a microclimatului, care, la randul ei, conduce la degradarea frescelor. Prin -renovari- facute dupa ureche, fara a se cunoaste compozitia ideala a materialelor de constructii, se favorizeaza igrasia, distrugandu-se, de asemenea, picturi care au rezistat sute de ani.

O alta intentie buna cu finalitate nedorita, de aceasta data mai mult sub aspect estetic, consta din introducerea in biserica a unor elemente de cult care nu sunt in concordanta cu atmosfera unei biserici-monument (litografii, stergare si stergarele). Kitch-uri preferate valorii…