Abatoarele se vor imputina in urmatorii ani

Integrarea in structurile europene presupune, pe langa armonizarea legislatiei comunitare, si transpunerea in practica a actelor normative aprobate. Aceasta inseamna si restructurarea sectorului de industrie alimentara. Strategia elaborata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) in acest sens prevede evaluarea acestor unitati astfel incat pana in anul 2006 cele care functioneaza sa fie agreate de Uniunea Europeana. Ce avantaje decurg din aceasta selectie care urmeaza sa fie facuta? Populatia va cumpara produse mult mai sigure din punctul de vedere al calitatii, igiena fiind una dintre conditiile de baza pentru acreditarea unitatilor de profil. Daca la transpunerea legislatiei europene in domeniul sanitar-veterinar s-ar putea spune ca stam bine, la punerea acesteia in practica vor fi intampinate dificultati.

Unitati multe, deficiente pe masura

In ultimii ani, industria alimentara a cunoscut o dezvoltare rapida comparativ cu alte sectoare. Numai ca aparitia numeroaselor unitati nu a atras dupa sine o crestere a calitatii produselor prin respectarea regulilor stricte de igiena, asa cum ar trebui sa se intample intr-un mediu concurential. In prezent, in Romania functioneaza 743 de unitati pentru productia de carne rosie, 920 pentru produse din carne, 46 pentru carnea de pasare si 656 de unitati pentru lapte si produse lactate. Numarul celor care pana acum au fost evaluate si indeplinesc cerintele Uniunii Europene este insa foarte mic: patru pentru carne rosie, patru pentru produse din carne, trei pentru carne de pasare, doua pentru vanat, trei pentru carne tocata si carne preparata, 12 pentru lapte si produse lactate, cinci pentru membrane si sase pentru peste si produse din peste. Acreditarea unitatilor din industria alimentara este importanta si pentru faptul ca acestea nu vor mai putea exporta in tarile Uniunii Europene decat daca indeplinesc toate conditiile impuse.

Unitatile care nu se ridica la exigentele europene nu vor fi direct inchise. Agentia Nationala Sanitar-Veterinara (ANSV) va transmite fiecarei unitati in parte criterii pe care trebuie sa le indeplineasca si le va acorda o perioada pentru remedierea deficientelor. Numai dupa aceea se va recurge la masura inchiderii. Subsecretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) Liviu Harbuz declara ca unitatile care au nevoie de bani pentru restructurare vor putea apela la fondurile SAPARD. Planurile de restructurare se fac pentru fiecare unitate in parte si trebuie aprobate de manager. Agentia Nationala Sanitar-Veterinara va intocmi o fisa-cadru privind procedura de evaluare, iar decizia finala va fi luata de catre serviciul de igiena si sanatate publica din cadrul directiilor sanitar-veterinare judetene. Cert este faptul ca numarul unitatilor care functioneaza in prezent va fi redus. In plus, se va tine cont de distribuirea in teritoriu a celor care vor indeplini cerintele UE. Spre exemplu, nu vor putea fi acreditate patru abatoare pentru carnea de oaie intr-un singur judet.

Zimbrii romanesti, aliniati la cei europeni

In ultimul an, Romania a transpus din legislatia europeana in domeniul sanitar-veterinar 125 de acte normative. Dintre acestea, 60 au fost publicate in -Monitorul Oficial- si au intrat in vigoare, 15 au fost transmise pentru publicare, iar 50 asteapta avizul altor ministere. Dintre actele normative transpuse, 72 sunt in domeniul sanatatii animale, mai exact 60 pentru comertul cu animale vii, patru pentru encefalopatia spongiforma bovina (cunoscuta si sub denumirea de boala vacii nebune), patru pentru pesta porcina clasica, doua pentru bolile veziculoase si doua pentru identificarea si inregistrarea animalelor. In domeniul sanatatii publice au fost adoptate 53 de acte normative, cele mai numeroase fiind pentru comertul cu produse de origine animala (28). In acelasi domeniu au mai fost elaborate 14 acte normative pentru sectorul piscicol, patru pentru carnea rosie, trei pentru lapte, doua pentru carnea de pasare si doua pentru vanat. In curs de finalizare sunt inca 43, din care 30% in domeniul sanatatii animale, iar 13% in domeniul sanatatii publice. Liviu Harbuz declara ca acestea vizeaza, printre altele, carnea de pasare, carnea rosie si zimbri.