Asa cum promitea in campania electorala de acum doi ani, dar si imediat dupa 11 septembrie, presedintele american George W. Bush a dat unda verde marti instalarii primelor elemente ale controversatului scut national antiracheta, ordonand Pentagonului sa puna in functiune primele 10 interceptoare de rachete in Alaska, pana cel mai tarziu in 2004.
Casa Alba le-a cerut, de asemenea, guvernelor danez si britanic sa isi modernizeze sistemele radar de avertizare (din nord-estul Angliei si, respectiv, Groenlanda), pentru a le folosi in primele faze ale instalarii sistemului antibalistic.
Amenintarea nord-coreeana
Desi Casa Alba a insistat ca decizia sa nu are nimic de-a face cu recentele tensiuni cu Phenianul comunist, considerat de multa vreme cea mai mare amenintare terorista in ce priveste un viitor atac cu rachete, purtatorul de cuvant al Administratiei Bush, Ari Fleischer, a recunoscut ca Bush s-a gandit la Coreea de Nord atunci cand a decis retragerea-surpriza a Statelor Unite din Tratatul international antibalistic. Anularea unilaterala a documentului semnat acum 30 de ani cu Rusia i-a permis Washingtonului sa demareze, in conditii de legalitate, activitatile de construire a sistemului.
-Desi modeste, componentele sistemului vor imbunatati securitatea SUA si vor servi ca o punte de lansare pentru viitorul scut-, a declarat Bush, adaugand ca echipamentul va veni si in ajutorul -aliatilor si prietenilor nostri-, cu atat mai mult cu cat va fi incurajata participarea industriala a altor natiuni.
Pentru moment, doar China si Rusia au capacitatea balistica de a lansa atacuri intercontinentale impotriva Statelor Unite. Cat despre Coreea de Nord, o serie de raporte din regiune arata ca guvernul comunist este foarte aproape de testarea rachetei cu raza lunga de actiune Taepo Dong-2. Cea mai mare ingrijorare a Statelor Unite este insa ca Phenianul sa nu furnizeze astfel de arme si altor state sau chiar unor grupari teroriste.
Un esec pe an
Ordinul privind amplasarea primelor 10 interceptoare – ce vor fi urmate, in 2005 sau 2006, de alte 10 in California si pe unele nave, dar si de baterii antiracheta Patriot si senzori terestri, maritimi si aerieni – a fost dat la o saptamana dupa esecul ultimului test la care a fost supus sistemul de aparare antiracheta. Acesta a fost al treilea esec din cele opt teste efectuate in ultimii trei ani, ceea ce plaseaza ambitiosul proiect american sub semnul intrebarii.
Danemarca si Marea Britanie se mai gandesc
Danezii si britanicii au declarat ca analizeaza solicitarea americana si vor da un raspuns oficial in acest sens dupa Anul Nou.
Totusi, ministrul britanic al apararii, Geoff Hoon, a precizat ca modernizarea sistemelor radar controlate de Londra ar fi un prim pas catre extinderea scutului antiracheta in Europa. Cu atat mai mult cu cat cooperarea militara SUA-Europa a fost recent intarita gratie semnarii acordului -Berlin Plus-, ce permite accesul europenilor la sistemele de aparare si comunicare din tarile aliate.
La randul sau, premierul danez a apreciat ca sistemul reprezinta o polita de asigurare in cazul unui atac din partea unor state teroriste sau care sprijina terorismul international.
Rusia -regreta-
De alta parere sunt insa rusii, care si-au exprimat ieri regretul pentru decizia americana, reprosand Washingtonului ca isi atrage prietenii si aliatii intr-o cursa destabilizatoare de dezvoltare a armelor strategice defensive. -Rusia constata cu regret intensificarea tentativelor Statelor Unite de a crea o pretinsa aparare antiracheta globala-, a precizat Ministerul de Externe de la Moscova intr-un comunicat de presa, cerandu-le americanilor sa se implice mai mult, in schimb, in proiectele de cooperare in domeniul apararii antiracheta nestrategica.
Un pas mai aproape de razboiul stelelor
Planurile americane antiracheta au nevoie si de stimulente financiare, cu atat mai mult cu cat proiectul este in faza initiala si mai sunt multe de facut. Fapt recunoscut si de Bush, si de seful Pentagonului, Donald Rumsfeld, care au vorbit de experimentul spatial antibalistic.
Pe langa cele 7,8 miliarde de dolari deja acordate de Congres pentru 2003, proiectul va mai inghiti cel putin 1,5 miliarde de dolari in plus in urmatorii doi ani.
In faza sa initiala, sistemul va fi mult mai limitat decat ideea lansata in 1983 de presedintele Ronald Reagan, cunoscuta sub numele de -razboiul stelelor-. Dar depaseste planurile terestre antiracheta ale lui Bill Clinton, prin adaugarea componentelor spatiale si maritime.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
