2002, anul -degradarii- Politiei Romane

Anul care aproape s-a incheiat pare a nu fi fost prea bun pentru Ministerul de Interne, confruntat, pentru inca un an, cu destule scandaluri din care imaginea politiei a iesit destul de sifonata. Parerea ministrului de interne, Ioan Rus, conform careia 2002 a fost un an bun, nu poate fi asa de usor argumentata daca tinem cont ca numarul succeselor inregistrate in cazul afacerilor -grele- este zero. Frontierele, atat de sigure in declaratiile oficiale, s-au dovedit a fi extrem de usor de trecut pentru cei care au -trebuit- sa plece din tara pentru a nu raspunde la intrebari incomode si mai ales pentru a nu divulga ceva nume -sensibile- din spectrul politic si economic. In acelasi timp, -cei mai cautati infractori romani- au ramas pierduti pentru Politia Romana, incapabila sa-i localizeze si sa-i aduca in fata justitiei. Asa stand lucrurile, bilantul MI ramane unul trist, care nu poate arata decat incapacitatea acestei institutii de a apara interesul public in detrimentul intereselor personale ale marilor capi ai diferitelor cercuri de influenta. Dar scaunul se ocupa greu si se pastreaza si mai greu, iar salariul de bugetar trebuie sa asigure si construirea a doua-trei vile, cateva masini luxoase si un trai suficient de luxos, ca doar controlul efectuat de catre Corpul de Control al MI a aratat ca acestea apartin matusilor batrane si bogate…

Primul mare scandal al anului 2002 a fost legat de fostul presedinte al SOV Invest, Ioana Maria Vlas, fugara de lux pe care autoritatile romane nu au reusit, de aproape trei ani, sa o gaseasca si sa o aduca in tara. La inceputul lunii mai, o stire-bomba era difuzata de un post de televiziune: Ioana Maria Vlas era dispusa sa negocieze conditiile predarii. Discutiile cu autoritatile romane urmau sa se poarte prin itermediul avocatului ales al lui Vlas, Yoram Sheftel, care a si sosit in Romania pe 12 mai, insa nu la invitatia autoritatilor, ci pentru a participa la un show de televiziune. Bunavointa de care au dat dovada reprezentantii politiei fata de avocatul israelian a fost evidenta inca de la sosirea acestuia in tara. -Sper ca pe timpul sederii mele in Bucuresti sa am posibilitatea de a ma intalni cu autoritatile romane pentru a discuta cazul Mariei Vlas. Vreau sa afirm ca, contrar unor zvonuri sau informatii false care au circulat la Bucuresti, raspandite de surse guvernamentale, nici un oficial guvernamental nu m-a contactat pana acum, nici o intalnire intre mine si vreun domn din guvernul roman nu a fost stabilita pentru maine sau poimaine-, declara avocatul in ziua sosirii in Romania.

Orgolii marunte

In cursul emisiunii de televiziune, avocatul Mariei Vlas a acuzat autoritatile romane de faptul ca, timp de cateva luni, mai exact din februarie, nu au luat legatura cu el sa discute sau sa poarte negocieri in legatura cu Maria Vlas. Atuul avocatului aruncat in fata autoritatilor a fost ca Vlas ar sti unde sunt o mare parte din cei circa 300 milioane de dolari care s-au pierdut in afacerea FNI. -Banii de la FNI se afla in maini din Romania, si nu peste hotare-, a sustinut Sheftel. Declaratiile stupefiante ale avocatului nu au impresionat cu nimic conducerea IGP, care a refuzat sa stea de vorba cu avocatul diavolului. Mai mult, pentru a nu putea fi acuzati ca nu l-au ivitat pe avocat la o discutie, mai-marii politiei au emis un comunicat hilar, care nu a facut decat sa incinga si mai mult spiritele. -Conducerea IGP isi manifesta disponibilitatea de a primi la sediul sau din Bucuresti, Sos. Stefan cel Mare, nr. 13, pe oricine doreste sa ofere informatii cu privire la persoanele implicate si ingineriile financiare frauduloase folosite in cazurile privind Fondul National de Investitii, Banca Romana de Scont, Banca pentru Investitii si Dezvoltare etc.-, se arata in comunicatul IGP. Asa cum era si de asteptat, Sheftel nu s-a prezentat la politie, sustinand ca doreste sa fie invitat oficial de catre Florin Sandu, seful Politiei Romane.

Balbe, balbe si iar balbe

In ultima zi a sederii sale la Bucuresti, Yoram Sheftel a organizat o conferinta de presa in care a reluat acuzele la adresa autoritatilor. Principala acuzatie ramanea aceea ca oficialii romani incearca sa acopere ilegalitatile comise in timpul administrarii celui mai mare fond de investitii din Romania. Totodata, clasa politica aflata la putere, ca si reprezentantii fostei puteri, era acuzata ca nu are nici un interes sa se afle in buzunarele cui au ajuns banii furati de la FNI. Pentru a raspunde acuzatiilor formulate de Sheftel, Florin Sandu organizeaza o conferinta de presa in care afirma ca Politia Romana stie unde s-ar afla Vlas si ca nu are nevoie sa negocieze cu nimeni predarea acesteia. -Stim zona si tara in care se afla Ioana Maria Vlas, dar nu putem spune mai multe-, declara Florin Sandu. Declaratia sefului IGP era infirmata chiar de catre adjunctul acestuia, care sustinea ca Vlas se afla -intro anumita zona geografica-, dar -la intersectia a doua continente-. Tot circul legat de localizarea in timp si spatiu a Mariei Vlas a fost, pana la urma curmat de catre adjunctul sefului Biroului National Interpol, Valentin Juganaru. -Ioana Maria Vlas, fost administrator al SOV Invest, nu a fost localizata in nici un stat afiliat la Interpol, pentru ca Politia Romana nu a primit, pana la aceasta data, nici o informatie in acest sens de la Birourile Interpol din strainatate-, declara Valentin Juganaru. Pana la urma, scandalul s-a linistit, Vlas a ramas libera, locuind linistita intre cele doua continente, unde Politia Romana nu o poate vedea, iar banii rezultati in urma fraudarii FNI produc in continuare dobanzi care cresc valoarea conturilor celor ce au avut grija sa ingroape acest scandal.

Adrian Tarau, un cocon al coruptiei

Nici nu se calmasera bine apele scandalului Vlas, ca o alta -bomba- exploda in mainile politiei: dosarul Tarau. Vechi de aproape un an, cazul fiului fostului prefect PSD de Bihor demonstreaza cum nu se poate mai bine cat de -marinimoasa- poate fi politia atunci cand interesele politice o cer. Acuzat de contrabanda cu produse petroliere si de trafic cu obiecte de patrimoniu, Adrian Tarau este este retinut, in 2001, de catre Parchetul Bihor. Arestarea copilului prefectului starneste reactii dintre cele mai dure din partea conducerii guvernului. Imediat, Tarau junior este eliberat, ca doar -arestarile de vineri seara- sunt doar pentru dusmani, si nu pentru prieteni si colegi de partid. Scapat din puscarie, afaceristul bihorean isi vede de treaba, lucrurile calmandu-se pentru o perioada. Apoi, procurorul Alexandru Lele, cel care emisese mandatul de retinere in dosar, rupe tacerea, suparat ca a fost schimbat din functie si detasat in alt judet. Imediat dupa aceea, asupra lui Lele se asmut -dulaii-, casa acestuia fiind perchezitionata in urma aparitiei unor acuzatii de luare de mita. Comandoul trimis de la Bucuresti pentru a-l ancheta le Lele il are in frunte pe tanarul procuror Cristian Panait. Vulpe batrana, Lele nu se lasa cu una cu doua si iese la atac cu noi acuzatii la adresa puterii. Pusa in fata acestui scandal, politia incepe sa se intereseze de afacerile lui Tarau junior.

Ca si pentru Vlas, pentru Tarau, forntierele au fost -deschise-

Cercetarile efectuate de politie decurg in ritm dambovitean si timp de cateva saptamani bune nu se intampla nimic. Apoi, tocmai cand sa fie chemat pentru a fi audiat la politie, Tarau dispare. Zilele trec si nimeni nu face nimic. Dupa alte cateva saptamani, politia afla ca fiul prefectului e bine mersi in strainatate, el avand -prevederea- de a parasi tara cu doar doua zile inainte de a fi cautat de politie si la cinci zile dupa emiterea ordonantei prin care s-a decis redeschiderea vechiului sau dosar penal, in care era acuzat de complicitate la contrabanda. In mod normal, asemanarea cu cazul Maria Vlas este pur intamplatoare, politia neavand nici o vina nici de aceasta data. Tarau a parasit Romania pe 25 mai, prin punctul de trecere a frontierei Bors, din judetul Bihor, cu un autovehicul, fiind insotit de sotie si de copil, in varsta de trei ani. Fiul fostului prefect nu putea fi impiedicat sa iasa din tara deoarece impotriva lui nu s-a luat nici o masura care sa-i restrictioneze libertatea de miscare.

Cea mai buna aparare: interesul politic

Circul cu urmarirea prin Interpol se repeta si in cazul Tarau, primul adjunct al ministrului de interne, generalul Toma Zaharia, avand prilejul de a-si arata incompententa. El anunta, pe 6 iunie, ca, in cazul in care nu se va prezenta la audieri, Tarau va fi dat in urmarire generala. -Daca la o prima, o a doua, a treia citare persoana respectiva nu se prezinta, atunci se fac formalitatile pentru darea in urmarire generala in conditiile in care avem informatii ca este plecat in strainatate-, spunea Toma Zaharia. Din pacate pentru functia si gradul sau, generalul Zaharia vorbea, din nou, despre ceva despre care nu avea habar, o persoana neputand fi data in urmarire generala atata vreme cat pe numele sau nu s-a emis un mandat de arestare sau de executare a pedepsei. In acelasi dosar delicat, procurorul Cristian Panait s-a saturat si el de Romania si s-a -aruncat- de la balcon, pierzandu-si viata. Alexandru Lele este chemat la Parchetul General, unde este anchetat, dar intre timp Romania intra in NATO si cazul Tarau ajunge la cosul de gunoi, de unde nu se mai inoarce…

Grafitti pe -obrazul- politiei

Dupa ce caldura verii s-a mai domolit, alte scandaluri au urmat la rand, de aceasta data nemaifiind vorba de interventia politica, ci de incompetenta crasa. Astfel, in luna octombrie, Romania era pusa la zid de catre comunitatea internationala dupa ce doi descreierati s-au apucat sa piceze lozinci naziste pe Teatrul Evreiesc de Stat. Ambasadorul Israelului la Bucuresti l-a sunat imediat pe seful Politiei Romane, cerandu-i sa ia masuri pentru prinderea -teroristilor-, fiind angrenat pana si SRI-ul. Masurile luate au fost -draconice-, oportunistul general Toma Zaharia nepierzand prilejul sa iasa la rampa sa prezinte -realizarile-. -Nu numai politia, dar si celelalte structuri ale Ministerului de Interne care sunt implicate in asigurarea climatului de ordine si siguranta civica au intreprins o serie de masuri pe mai multe planuri. In primul rand, am demarat o ancheta foarte serioasa pentru a-i depista pe autorii acestei fapte. Ancheta este in curs. Ea se desfasoara impreuna cu alte institutii ale statului care au atributiuni pe aceasta linie. In al doilea rand, am intarit dispozitivele de ordine si securitate la toate obiectivele straine-, declara batos Zaharia. Cateva zile mai tarziu, dupa aceste declaratii belicoase, adjunctul sefului IGP, Dumitru Sorescu, declara ca politia ii ancheteaza pe doi -retardati psihic care au astfel de apucaturi-. Dupa ce i-au anchetat bine pe saracii debili, politia a uitat de incident si uitat a ramas…

Un atentat -semnat- de amatori, prea greu pentru profesionistii MI

In prima saptamana a lunii noiembrie avea loc cel mai grav incident al anului, in momentul cand o grenada defensiva exploda in fata liceului -Jean Monet-, ranind grav o fetita de 13 ani. Isteria declansata de ceea ce a fost imediat catalogat ca fiind primul atentat terorist din Romania a atras toti politicienii si institutiile statului. Prezenta in liceu a baiatului lui Adrian Nastase si chiar a sotiei sale a facut ca lucrurile sa fie si mai delicate. In plus, la doar cateva sute de metri de liceu se afla locuinta presedintelui Iliescu. Zeci de politisti si jandarmi au impanzit Bucurestiul. Toate echipajele de politie au cautat o noapte intreaga o masina -suspecta-, care s-a dovedit a fi masina tatalui fetitei ranite, care se grabea spre spital. Acelasi tata a fost acuzat ca ar face parte din clanuri mafiote si ca totul ar fi fost o rafuiala cu o alta banda de infractori. Marilor investigatori romani le-au trebuit aproape trei zile pentru a stabili daca explozia a fost produsa de o bomba artizanala sau de o grenada defensiva. Dupa ce s-a stabilit ca a fost grenada, zeci de indivizi au fost adusi la politie pentru a fi interogati. La un moment dat au aparut si doi -suspecti principali-, care s-a dovedit a fi niste bieti bisnitari de cartier care se ocupau, printre altele, si cu petardele. Alte declaratii, alti suspecti, dar nici un rezultat. Dupa mai mult de o luna, politia nu a reusit sa afle nimic, nu are nici un suspect, nici o proba, nici o grija…

Dan Erceanu, un disident al zilelor noastre

Ultimul mare scandal care a adus in centrul atentiei opiniei publice problema competentei si bunei credinte a politistilor romani a fost cel al directorului Bibliotecii Nationale a Romaniei, Dan Erceanu. Acuzat in -afacerea- -Codex Aureus-, Erceanu a fost -saltat- de politie in cel mai pur stil stalinist, condus la Directia Cercetari Penale si retinut, fiind acuzat ca a creat un prejudiciu de peste 1,5 milioane statului roman. In opinia politiei, Erceanu a intrat in posesia a trei copii dupa facsimilul realizat de germani a -Codex Aureus- si a primit bani pentru aprobarea ilegala a copierii manuscrisului. Totodata, acesta a produs -o tulburare insemnata a activitatii Bibliotecii Nationale a Romaniei, constand in aceea ca, prin editarea si comercializarea a 333 de facsimile, valoarea de unicat a documentului, cat si solicitarile de studiu al acestuia s-au diminuat drastic-, dupa cum se arata intr-un comunicat al IGP. Reactia destul de rapida si dura a opiniei publice fata de retinerea lui Erceanu au determinat Parchetul sa decida sa nu emita un mandat de arestare preventiva, acesta fiind eliberat din arest. Mai mult, ultima conferinta de presa a MI din acest an a adus cu sine si o noutate, ministrul de interne, Ioan Rus, fiind -obligat- sa declare ca, daca Erceanu va fi gasit nevinovat, conducerea MI ii va prezenta scuze publice. -As prefera sa-mi cer scuze public si sa am in fata mea un om nevinovat, pentru ca nu-mi place sa vad pe nimeni incatusat-, declara Ioan Rus. Din pacate, Dan Erceanu, prin functia si personalitatea sa, a reusit sa starneasca o reactie a opiniei publice, fapt care a si condus la eliberarea sa, dar, in cele mai multe cazuri, in cazul oamenilor simpli acest lucru nu se intampla. Cercetarea in stare de arest preventiv a unor oameni care au comis fapte de o gravitate minora este ceva extrem de des intalnit, in timp ce marii infractori sunt, intotdeauna, prea bolnavi, prea batrani si mai ales prea -imuni- pentru a fi atinsi de politie…