In 2002 s-a trecut la un nou tip de agricultura

In ultimul an, politicile elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) au urmarit, in primul rand, stimularea producatorilor pentru a livra pe piata cantitati de produse care sa asigure necesarul intern de consum si, implicit, sa determine, daca nu o reducere a preturilor, cel putin mentinerea acestora. In acest sens au fost elaborate numeroase acte normative la emiterea carora s-a avut in vedere si alinierea la legislatia europeana, cu atat mai mult cu cat in aceasta toamna au fost deschise negocierile cu UE la Capitolul Agricultura.

Subventiile pe marfa vanduta, solutia pentru redresarea productiei interne

Anul agricol care tocmai se incheie a stat sub semnul secetei si al inundatiilor, dar si al unor schimbari in politica subventiilor acordate producatorilor. Astfel, dupa experimentarea sistemului nefericit -milionul pe hectar-, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) a considerat ca subventionarea productiei marfa este mult mai eficienta si poate determina o crestere a cantitatilor de produse pentru piata autohtona. -Subventiile acordate pentru productiile care nu ajungeau pe piata nu se mai justificau, asa ca pentru micii producatori agricoli am gasit alte modalitati de a-i sprijini ca sa-si poata lucra pamantul si sa obtina productii din care sa-si asigure traiul zilnic. Pentru anul viitor, politica de subventionare a marilor productii este deja cunoscuta, iar alte stimulente vor mai fi discutate pe parcursul anului cu organizatiile interprofesionale care au inceput sa se constituie-, declara ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, Ilie Sarbu.

Constituirea marilor exploatatii, la inceput de drum

O alta masura care a contribuit la schimbarea politicii agricole a Romaniei a fost cea privind infiintarea exploatatiilor agricole de mari dimensiuni, cunoscut fiind faptul ca in ultimii 12 ani faramitarea excesiva a terenurilor in urma retrocedarilor a atras dupa sine scaderea productiilor agricole si cresterea masiva a importurilor. -Aceste reglementari care vor conduce la crearea unor noi structuri in agricultura romaneasca vor da rezultate in urmatorii ani, cand vor incepe sa functioneze. Ultimii doi ani au reprezentat, mai degraba, o perioada de creare a cadrului legislativ necesar adaptarii la structurile care in tarile europene functioneaza de multi ani. Pe masura ce actele normative au fost aprobate, am initiat si implementarea acestora, dar, spre exemplu, in cazul exploatatiilor agricole, proprietarii nu pot fi obligati sa se asocieze. Cu timpul insa, vor intelege ca pamantul nu aduce profit decat daca este exploatat pe suprafete mari si se vor asocia-, spune Ilie Sarbu. Un factor important care ar putea avea o contributie importanta la comasarea terenurilor ar putea fi introducerea impozitului pe terenurile agricole, care intra in vigoare la 1 ianuarie 2003. Unul dintre argumente l-ar constitui faptul ca cei care in prezent nu isi lucreaza pamantul, dar nici nu l-au dat in arenda nu isi vor permita sa tina un bun care nu aduce nici un venit, dar pentru care trebuie sa plateasca un impozit.

Clarificari pentru scutirea IAS-urilor de la plata unor datorii la buget

Fostele IAS au continuat sa reprezinte o problema si anul acesta. Legislatia privind privatizarea acestor unitati a fost modificata de mai multe ori in scopul de a le face mai atractive, dar chiar si asa, Agentia Domeniilor Statului (ADS) nu a gasit cumparatori pentru ceea ce reprezinta ramasitele structurilor socialiste din agricultura. Nici privatizarea prin licitatie cu strigare nu a reusit sa scape statul de fostele IAS. Ultima modificare la legea privind unele masuri pentru cresterea atractivitatii la privatizare a societatilor comerciale cu capital integral sau partial de stat, ce detin in administrare terenuri agricole proprietate publica sau privata a statului, se afla in curs de avizare.

Actul normativ, elaborat sub forma unei ordonante de urgenta, este necesar intrucat prevederile Legii 254/2002 nu se incadreaza in reglementarile generale referitoare la procedura de acordare a inlesnirilor la plata prevazute in legea pentru accelerarea privatizarii si cea pentru recuperarea arieratelor bugetare. Proiectul de ordonanta de urgenta stabileste momentul pana la care se calculeaza majorarile de intarziere si penalitatile de orice fel ce pot fi scutite de la plata atat pentru societatile care urmeaza sa fie privatizate, cat si pentru cele care au fost privatizate. De asemenea, se precizeaza perioada de esalonare la plata obligatiilor bugetare restante, si anume cinci ani, cu o perioada de gratie de sase luni, cuprinsa in perioada de esalonare, precum si conditiile ce trebuie indeplinite pentru acordarea acestor inlesniri.

Cel mai mare recensamant agricol din 1948 este in plina desfasurare

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) a inceput in luna decembrie recensamantul agricol. Suma totala alocata in acest scop este de 641 miliarde de lei, cea mai mare parte (437 miliarde de lei ) fiind asigurata din bugetul MAAP.

Acesta este cel mai amplu recensamant agricol de dupa 1948 si la realizarea lui participa 30.000-40.000 de recenzori selectati de primari. De asemenea, MAAP a angajat 20 de persoane cu contract de munca pe perioada determinata de un an si jumatate, iar directiile generale de agricultura vor angaja 250 de persoane pe aceeasi perioada, care vor realiza toate lucrarile de pregatire, organizare si desfasurare. Culegerea datelor din teritoriu trebuie finalizata la sfarsitul lunii ianuarie 2003. Rezultatele preliminare vor fi cunoscute la sfarsitul anului viitor, iar datele finale vor fi publicate in anul 2004. Unul dintre scopurile recensamantului agricol este acela de a se furniza specialistilor date cat mai complete pentru ca acestia sa poata intocmi strategii eficiente de dezvoltare a sectorului agricol. In plus, realizarea recensamantului agricol face parte si din Capitolul 7 Agricultura, in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Se va recenza tot ce inseamna entitate agricola si acest lucru trebuie bine cunoscut pentru a fi evitate reticentele populatiei, care ar putea crede ca scopul recensamantului este acela de a introduce noi taxe si impozite. Uniunea Europeana recomanda tarilor central si est-europene ca recensamantul agricol sa se efectueze la fiecare 10 ani.

In luna iulie a fost acreditata Agentia SAPARD

Dupa o perioada de doi ani de dispute intre partidele din fosta coalitie, privind gestionarea fondurilor ce urmau sa fie alocate de Uniunea Europeana, in luna iulie a acestui an Agentia SAPARD a fost acreditata de oficialii europeni in urma unor eforturi sustinute pe o perioda de un an si jumatate. Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, Ilie Sarbu, declara, la momentul respectiv, ca aceasta decizie vine sa recunoasca eforturile facute de Romania pentru a se integra in structurile europene. -Am demonstrat ca putem indeplini un angajament pe care ni l-am luat. Mi-am propus ca, in timpul mandatului meu la Ministerul Agriculturii, Agentia sa fie acreditata-, afirma ministrul Sarbu. Acum, Programul SAPARD se deruleaza pentru cele doua masuri aprobate pentru anul acesta: imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agroalimentare si infrastructura rurala. Un nou acord de finantare va fi semnat in luna ianuarie a anului 2003.

Programul SAPARD constituie principalul instrument prin care Uniunea Europeana va aloca anual Romaniei circa 153 milioane de euro, pe o perioada de sapte ani, sub forma de credite nerambursabile, pentru dezvoltarea economica si sociala a mediului rural, precum si pentru imbunatatirea competitivitatii sectorului agricol. Sumei alocate de UE i se adauga o cofinantare de la bugetul de stat, in valoare de circa 50 milioane de euro in fiecare an.

Fondurile sunt alocate pe baza de proiecte private si publice. Proiectele private (generatoare de venit) vizeaza investitii in exploatatiile agricole sau prelucrarea produselor agricole, iar cele publice (care nu genereaza venit) sunt cele aferente masurii privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale sau managementul resurselor de apa ori impaduriri. Sumei alocate de UE i se va adauga o cofinantare nationala din bugetul de stat de 25% (circa 50 milioane de euro anual). Regulile de cofinantare sunt diferite pentru beneficiarii privati si cei publici. Astfel, beneficiarii privati trebuie sa finanteze, cu fonduri proprii, 50% din valoarea proiectului. In schimb, beneficiarii publici (de exemplu, comunitatile locale) pot beneficia de finantare suta la suta a proiectelor cu conditia ca acestea sa nu genereze venituri.

Venituri de peste 35 milioane de dolari din valorificarea vanatului, a fructelor de padure si a ciupercilor

Anul acesta, din recoltarea, prelucrarea si comercializarea, indeosebi pe pietele externe, a fructelor de padure, ciupercilor, rachitei si impletiturilor de rachita, a vanatului si carnii de vanat precum si a pastravului, Regia Nationala a Padurilor (RNP) a obtinut 35,5 milioane de dolari. Pe parcursul anului s-au impadurit 1.453 hectare preluate in fondul forestier, s-au acordat peste opt milioane de puieti, din care cinci milioane gratuit, si s-au realizat 107 perdele de protectie. Au fost modernizate 41 de ateliere de prelucrare a rachitei, au fost puse in functiune trei camere frigorifice pentru conservarea temporara a vanatului impuscat si au fost reparate si modernizate 30 de cabane silvice implicate in turismul cinegetic.

Prin aplicarea strategiei in domeniul silvic, structurile organizatorice, functionale si de personal la nivel central al RNP au fost redimensionate in functie de marimea fondului forestier ramas in administrare. De asemenea, au fost infiintate 26 de ocoale silvice private si s-au constituit 2.147 fonduri de vanatoare. Pentru retrocedarea padurilor, unitatile teritoriale ale RNP au fost dotate cu 44 de statii pentru masuratori topografice. Volumul de masa lemnoasa aprobat pentru recoltare in anul 2002 a fost de 14.200 mc. Tot de anul acesta, printr-o hotarare de guvern, Societatea Nationala -Cai de Rasa- a trecut la RNP.

Sectorul zootehnic a inceput sa se redreseze

Principalele obiective in domeniul zootehnic stabilite de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor in anul 2002 au fost: stoparea declinului de animale la toate speciile, imbunatatirea valorii genetice a efectivelor de animale si cresterea productiilor medii. Acesta este si sectorul in care toate statisticile arata ca au fost inregistrate cresteri. Astfel, incepand cu luna aprilie, efectivele de bovine au crescut cu peste 2%, cele de ovine – cu peste 3%, cele de porcine – cu 4,5%, iar cele de pasari – cu 6%. Concomitent, au crescut si productiile de carne. Productia de lapte a inregistrat, de asemenea, o crestere de 4%, iar cea de oua – de 16%. Tot in anul 2002 au fost atribuite in folosinta gratuita 864 de adaposturi zootehnice in 36 de judete si pentru a veni in sprijinul crescatorilor de animale care detin astfel de constructii a fost aprobata suma de peste 90 miliarde de lei pentru cumpararea de animale de reproductie din speciile taurine si porcine, precum si utilaje zootehnice. Sumele alocate pentru subventionarea sectorului zootehnic s-au ridicat, in acest an, la 753,5 miliarde de lei pentru productia de carne si reproductie, 943 miliarde de lei pentru producatorii de lapte si 112,4 miliarde lei pentru patrimoniul genetic,

In domeniul piscicol, a fost reglementata structura institutionala a Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, care va administra fondul piscicol din apele naturale, si a fost aprobat regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei Piscicole.