• Creanțele externe ale Romaniei asupra unor țări exotice ca Mozambic, Sudan sau Irak au fost mascate în Fondul Proprietatea • Fabrici și uzine, sute de milioane de dolari nerecuperați sunt pasate viitorilor acționari • Investiția romanească de la Krivoi Rog a figurat pe lista Fondului, mai bine de doi ani, cu titlul de "creanță" • Valoarea actualizată a contractul extern cu Ucraina se ridică la peste 2 miliarde de dolari • O datorie pe care statul vecin nu a recunoscut-o niciodată nu are cum să fie creanță • Pană să se dumirească oficialii MEF în legătură cu statutul combinatului, patrimoniul este jefuit fără încetare • O comisie de evaluare "internă" a principalului antreprenor ARCOM S.A. a plecat ieri noapte către CIM Krivoi Rog • O să aibă probleme cu deplasarea la fața locului, pentru că s-au furat pană și drumurile • Dalele de beton au fost scoase din pămant și vandute micilor bișnițari locali.
La sfarșitul lunii trecute, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, modificand astfel Legea 247/2005, referitoare la Fondul Proprietatea (FP). Creanțele externe ale Romaniei din lista fondului au fost mascate prin cuvinte meșteșugite. Ministerul Economiei nu a fost în stare să recupereze sute de milioane de dolari din țări exotice, dar le transformă în acțiuni FP. Investiția românească de sute de milioane de dolari de la Krivoi Rog a figurat pe listă mai bine de doi ani cu titlul de… creanță. În acest timp, o mană de oameni o jefuiesc fără încetare. Fiindcă nu există vreun document prin care Ucraina să o recunoască drept datorie, CIM Krivoi Rog nu poate fi considerată creanță.
Blana ursului din pădure
Creanțele externe ale Romaniei de la punctul 2.4 al Fondului Proprietatea au fost transformate prin Ordonanța de urgență nr. 81 din 28/06/2007 în "sume obținute din recuperarea drepturilor valutare deținute de statul roman din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, și sume rezultate din recuperarea drepturilor care decurg din acordurile comerciale și de plăți guvernamentale și aranjamente tehnice bancare corespunzătoare, înregistrate în conturile de cliring, barter și cooperare economică internațională".
În spatele cuvintelor meșteșugite se ascunde combinatul de Nichel-Cobalt din Cuba, construit de UzinExportImport (actuala Uzin Export S.A.). Investiție de 110 mil.$, bani nerecuperați, la care se adaugă dobanzile intercalare de 8% pe an. În Mozambic, la Las Camariocas, romanii au construit o turnătorie de fontă de circa 2 milioane de dolari. Ne-am luat "la revedere" de la bani, ca de altfel și de la creanța irakiană, de unde aveam de recuperat alte 4 miliarde de dolari. Acționarii ar trebui să fie liniștiți, Fondul Proprietatea lucrează pentru ei. Transformă blana ursului din pădure, în acțiuni FP.
Miliarde de dolari nerecuperați din Ucraina
Aflăm cu surprindere că, după ce a fost listată mai bine de doi ani, "100% din creanța statului roman la Krivoi Rog" a fost eliminată din lista Fondului Proprietatea.
Contactat telefonic, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Finanțelor Iuliu Winkler ne-a dat o explicație : "Fondul Proprietatea nu a fost creat să administreze creanțele externe ale Romaniei. Era lipsit de sens să păstrăm în portofoliul fondului, un element neaducător de dividente". Surpriza nu a constituit-o dispariția datoriei ucrainene, ci însăși titulatura de creanță.
Ea se referă de fapt la Combinatul de Îmbunătățire a Minereurilor Acide de la Dolinska, denumită eronat CIM Krivoi Rog, o investiție externă de 3,2 miliarde de dolari, derulată în cadrul fostului CAER începand cu decembrie 1986.
Ne-am interesat la Ministerul Economiei și Finanțelor (MEF) despre valoarea "creanței". Am aflat că Romania are o cotă de participare la această investiție de 774,6 milioane ruble transferabile, din care ar fi investit pană în prezent circa 644,6 milioane ruble trf. (1 rublă trf. 1984=1,22$). Cu alte cuvinte, dacă CIM Krivoi Rog este socotită creanță, înseamnă că Ucraina ne datorează circa 792 milioane de dolari. Minciună sau lipsă de profesionalism?
"Specialiștii" ministerului uită că la acest contract se practică o dobandă intercalară de 8% pe an și o dobandă la credit de 3%, începand cu 1990 (termenul de punere în funcțiune din contract). Fără să mai adăugăm faptul că de obicei se calculează dobandă la dobandă, în 20 de ani valoarea investiției s-a dublat, CIM Krivoi Rog însemnand cel puțin 1,4 miliarde de dolari neîncasați. Bugetul Romaniei prevede în fiecare an pentru investiția (sau creanța?)de la Krivoi Rog cel puțin 1 milion de euro, în ciuda faptului că "începand cu anul 1998, lucrările la combinat au fost sistate". Pentru ce? Aflăm tot din răspunsul MEF că personalul romanesc asigură "paza și menținerea în stare de funcționare a anumitor instalații". Aproape 100 de muncitori, ingineri și directori, plătiți de la bugetul de stat. Păi dacă e creanță, fraților, adică datorie recunoscută, ce mai caută romanii noștri acolo?
Vă spunem noi
Puțini sunt cei care știu în ce hal arată "creanța statului roman de la Krivoi Rog". Combinatul de la Dolinska a fost lăsat la cheremul hoților care-l jefuiesc neîncetat. Totul se face cu știrea conducerii filialelor ARCOM și UzinExport din Dolinska, a KGOKOR-ului ucrainean și a Ministerului Finanțelor și Economiei. Ani la rand s-au transferat mii de tone de materiale scumpe prin așa-zise operațiuni de reexport la Maloiaroslaveț, Kazahstan și Astrahan. Marfă introdusă în Ucraina fără comisioane sau taxe vamale. S-au furat zeci de tone de bile de oțel special și componente de cupru de înaltă calitate direct din șantier, folosindu-se buldozere, macarale și personal din șantier. S-au tăiat silozuri și s-au dat la fier vechi. Anul trecut, 70 de butoaie de carbid, fiecare avand 30-40 kg, "casate" din magazia filialei ARCOM S.A., au fost vandute cu 7 grivne/kg. Strunguri de 26 de tone, 20 de tone tablă lungă (500-600 $/tona pe piața mondială) și bolțurile din oțel special CrNiSi de la "mașina de ardere" au fost vandute ca fier vechi lui Cergun, un afacerist local.
A dispărut din șantier macaraua pe șenile "American Hoist" de 100 de tone, care cantărea cel puțin 200 de tone, macaraua Capră (Portal) care descărca vagoanele, rampa și liniile de cale ferată de langă depozite, alte zeci de tone de fier, plus calea de rulare 300+300 metri, șină de cale ferată. S-au prăduit halele de la atelierele de reparații auto din tablă ondulată – panouri sandwich cu spumă. S-a vandut macaraua MTI, de langă MTI 120, cu tot cu calea de rulare profil "I" dublu, cu plăci sudate. Un fir dublu, în lungime de 400 de metri, cantărește cel putin 30 de tone de fier. Se taie rețelele termice, țevile din organizarea de șantier se dau la fier vechi. Au început să scoată pană și dalele de beton din pămant, de pe platforma de la fosta stație de betoane, în apropierea KGOKOR. Surse din combinat ne-au spus că a dispărut cu totul o platformă din spatele centralei termice, formată din dale de beton 3/2 m cu 0,20m grosime. Nu există control sau pedeapsă. Responsabili?
O datorie nerecunoscută nu poate fi creanță
Legal, Ministerul Economiei și Finanțelor este singurul responsabil de situația CIM Krivoi Rog. Au închis ochii și au încercat să paseze gaura transformată în creanță, la Fondul Proprietatea.
"Creanțele externe ca cea de la Krivoi Rog au fost scoase pentru credibilitatea fondului. Cine ne poate spune cand vom putea recupera banii investiți ?", ne-a declarat telefonic ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian.
În realitate, ucrainenii nu au recunoscut oficial niciodată CIM Krivoi Rog ca datorie. Singurele documente care atestă că ucrainenii au preluat părți finalizate ale combinatului sunt "facturile plătibile".
"CIM Krivoi Rog 100% nu este creanță, pentru că nu este o datorie confirmată", ne-a declarat Ion Hotăranu, unul dintre specialiștii implicați încă din anul 1982, cand s-au pus bazele afacerii. Hotăranu spune că nu există act juridic care să dovedească faptul că investiția externă din Ucraina este creanță. Nu există documente bilaterale între împuterniciții statului roman și cei ucraineni sau vreun acord interbancar între BCR și o bancă corespondentă din Ucraina privind o potențială datorie.
Prin contract, în contul compensării cheltuielilor, romanii trebuiau să primească 30 milioane de tone de pelete (după punerea în funcțiune a combinatului). Or, CIM Krivoi Rog nu a fost terminat încă.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
