Acasă Actualitate Afacerea Rompetrol, cel mai tare „tun” din istoria României

Afacerea Rompetrol, cel mai tare „tun” din istoria României

DISTRIBUIȚI

• Predarea Rompetrol în mâinile unui stat CSI, condus de un fan al Rusiei, va susține interesele "estice" proiectate pe direcția UE
• Prin Petromidia, kazahii vor intra pe piața europeană în condițiile dorite sau impuse de ei, fără ca România să mai aibă vreun control asupra Constanței
• Geopolitic vorbind, mișcarea lui Patriciu reprezintă un câștig major al strategiei coordonate de Rusia, care descarcă tensiunea frontierei euroatlantice, care a tot înaintat în ultimul deceniu înapoi către spațiul european, prin mijloacele pressingului energetic

dorite sau impuse de ei, fără ca România să mai aibă vreun control asupra Constanței

• Geopolitic vorbind, mișcarea lui Patriciu reprezintă un câștig major al strategiei coordonate de Rusia, care descarcă tensiunea frontierei euroatlantice, care a tot înaintat în ultimul deceniu înapoi către spațiul european, prin mijloacele pressingului energetic

• Culoarul va fi, iată, România

• O mega-alianță rusă, care include și Kazahstanul, ar urma să controleze 50% din rezervele mondiale de gaze naturale, rolul de țară fondatoare urmând să revină Rusiei, care controlează deja o treime din rezervele de hidrocarburi și dispune și de cel mai puternic sistem de transport, care unește estul și vestul continentului eurasiatic

• Impactul geopolitic al acestei vaste combinații energetice rusești va fi teribil

În data de 5 septembrie Patriciu este așteptat la Tribunalul București. Judecarea dosarului Rompetrol se reia după un lung șir de amânări. Prin martie, la ce-a de-a opta amânare la ieșirea din sala de judecată, Patriciu și-a exprimat, ipocrit, regretul că procesul Rompetrol, trimis în instanță în septembrie 2006, nu mai ajunge să se discute: "Din păcate, o nouă amânare. Noi am fi vrut să ne judecăm", a spus Patriciu.

Cand va fi, și dacă va fi judecat vreodată, Patriciu va trebui să se apere de acuzațiile de "deturnare de fonduri, spălare de bani, evaziune fiscală, manipulare a pieței, tranzacționare nelegitimă la Bursă, administrare frauduloasă" etc. "Grupul de crimă organizată" (conform Rechizitoriului DNA) creat și coordonat de Dinu Patriciu, a reușit o lovitură fabuloasă. Au preluat pe o sumă modestă un bun al statului român și, în mai puțin de zece ani, au extras un profit de aproape o mie de ori mai mare decât suma investită. O rată a profitului nemaiîntâlnită nicăieri în lume.

În urmă cu zece ani, americanii Colin Hart și Phil Stephenson au văzut în România o interesantă ocazie de afaceri. Stephenson este fiul unui inginer petrolist din Houston și licențiat în Drept al Universității din Harvard. Hart este fiul unui fost agent operativ al CIA cu activitate în Afganistan în anii ´80. Stepheson și Hart s-au asociat cu Patriciu, deputat PNL de Timiș, care câștigase deja primul său milion de dolari din afaceri imobiliare și țintea o lovitură mai mare. Cei trei au cumpărat trei companii, printre care și Rompetrol. Grupul lui Patriciu a plătit, în 1998, 2,1 milioane de dolari pentru Rompetrol.

Istoria penală a lui Patriciu și "grupul de crimă organizată"

De aici încolo începe istoria penală a lui Patriciu. Rechizitoriul precizează: "în perioada anilor 1999-2004 grupul infracțional astfel organizat și-a realizat scopul de însușire a creanței statului român rezultată din Acordul de cooperare economică internațională cu statul libian, de decapitalizare a Rafinăriilor Vega și Petromidia, de însușire și folosire în propriul interes a sumelor de bani colectate și destinate bugetului de stat, dar și de a transfera sume de bani către societățile membre ale grupului înființate în paradisuri fiscale și nu în ultimul rând crearea, în mod artificial de lichidități prin listarea la bursă a Rafinăriei Petromidia."

Pe langă banii obținuți, grupul lui Patriciu a obținut nu doar accesul la resursele statului ci și un important reper energetic cu valoare strategică. Ruperea din patrimoniul României a acestei resurse are nu doar implicații economice ci și consecințe geopolitice semnificative. România este o placă turnantă – se află pe o falie geopolitică, la frontieră a Vestului cu Estul astfel că aici se duc lupte în toată regula (și) pentru controlul acestei importante resurse – energia.

"GO EST!" – sloganul preferat al liberalilor

Observatorii avizați au putut urmări de o bună bucată de timp, traseul sinuos al apropierii liberalilor de Răsărit, cu bătaie către Moscova. Orientarea către capitalul din Est a lui Patriciu, adevăratul șef al PNL, era cunoscută și afișată de altfel public de acesta.

Cu numai câteva zile înainte de perfectarea cedării a 75 la sută din Rompetrol către KazMunai, în data de 20 august, la Moscova, Gazprombank anunța semnarea unui important de cooperare cu Eximbank Romania. Eximbank se află sub controlul lui Danu Rușanu, important lider liberal.

Nu mai este un secret efortul depus de Tăriceanu în vederea obținerii accesului măcar în anticamera Țarului Putin. Partidul Liberal și-a trimis emisarii către est – via Republica Moldova, însuși Meleșcanu semnând la Chișinău un acord de colaborare cu un partid agreat de Moscova, al fostului primar Urechean, care la rândul său a semnat imediat la Moscova un alt acord de parteneriat direct cu partidul lui Putin. Pe filieră moldovenească s-au perfectat importante contacte între lideri politici ai PNL și cadre de vârf ale Rusiei.

România este o țintă importantă a capitalului rus – dirijat de instituțiile militare și serviciile speciale rusești. Pe măsură ce s-a conturat din ce în ce mai clar statutul strategic al României de "portavion fix" al bazelor militare americane insistența rușilor de amplasare, la rândul lor, în România, cât mai ferm, a crescut considerabil. Țara noastră devine un "cap de pod" pentru investițiile dinspre fosta URSS către Uniunea Europeană.

LukOil deține peste 25% din piața carburanților din România, pe piața imobiliară rușii devin de asemenea importanți, COS Târgoviște, industria de aluminiu și multe alte repere au fost preluate deja de "capitaliștii" ruși.

Kazahstan – fieful unui dictator susținut de Rusia

Partidul președintelui kazah, Nursultan Nazarbaiev, aflat la putere încă din vremea URSS tocmai a câștigat toate locurile parlamentului de la Almaty, iar noua Constituție, printr-un ultim amendament, îi permite președintelui Nazarbaiev să dețină toată puterea cât timp va dori. Oponenții președintelui sfârșesc subit. Zamanbek Nurkadilov, fost ministru al Cabinetului și aliat-cheie al președintelui Nursultan Nazarbaiev, l-a acuzat pe acesta de autoritarism și i-a cerut acestuia să demisioneze după care a fost găsit ciuruit de gloanțe.

Kazahstan face parte din Organizația de cooperare de la Shanghai (SCO – alături de Rusia, China, Kirghizia, și Tadjikistan, Uzbekistan), structură văzută de ruși drept o contrapondere la NATO. Abil Nazarbaev a făcut la Bruxelles declarații de amor Alianței Atlantice, declarând riros că "Armata noastră are nevoie de cooperare cu NATO pentru a se dezvolta", însă armata Kazahstanului mărșăluiește disciplinat alături de Rusia.

Recent, zeci de mii de militari din Rusia și China au participat la manevrele militare din cadrul unei adevărate demonstrații de forță, cu câteva zile înaintea summitului SCO. Deși rușii susțin că SCO nu se va transforma în alianță militară, Occidentul vede această alianță creată sub pretextul luptei împotriva terorismului drept o replică la extinderea operațiunilor NATO în Asia. Rusia face eforturi majore pentru creșterea potențialului său militar intenționând să cheltuiască aproximativ 200 de miliarde de dolari pentru apărare – bani care vor veni din petrolul cumpărat de europeni.

Fostul stat sovietic a refuzat să se alăture GUAM, organizație eurasiatică susinută de Washingnton, iar președintele kazah Nursultan Nazarbayev a criticat în mod deschis poziția proamericană a liderilor din Ucraina, Georgia și Azerbaidjan. Nazarbayev s-a distins ca un susținător al retragerii din cadrul GUUAM a Republicii Uzbekistan, cu ocazia summitului din 2005, desfășurat la Chișinău.

Pe lângă manevrele militare, marile manevre energetice continuă pe toate fronturile, inclusiv în Balcani. Acum trei luni, agenția rusă de presă Tass anunța interesul Companiei petroliere de stat KazMunaiGaz din Kazahstan în preluarea unui pachet de acțiuni la grupul Rompetrol.

KazMunaiGaz, de mai mult timp în căutarea de oportunități pentru a intra pe piața europeană, este interesată să preia un pachet de acțiuni la Rompetrol, ceea ce i-ar permite să intre pe piața petrolieră europeană și să participe la privatizarea companiei sârbe Naftna Industrija Srbije (NIS), comenta Tass, citând o sursă din KazMunaiGaz. Reprezentanții Rompetrol nu au comentat informația. Patriciu nu a vrut să precizeze care sunt posibilii cumpărători și nici valoarea tranzacției, însă a afirmat că Rompetrol ar putea vinde un pachet minoritar de acțiuni, iar afacerea va fi încheiată până la sfârșitul lunii martie.

Sinergia lui Patriciu și meandrele geopoliticii rusești

"Că va fi 10-15% sau 22% nu pot să vă spun. Sunt foarte multe oferte, cam în aceeași regiune de preț, dar important este ce sinergii poți să creezi datorită unei astfel de investiții în companie, pentru că evident este vorba de o majorare de capital", a spus atunci președintele Rompetrol. Nevoia de sinergie a lui Patriciu a dus la creșterea procentului de "majorare" de la 15 %- la 75 %.

Nazarbaiev participă la un proiect major de consolidare a pozițiilor ruse pe piața energetică mondială. Valeri Iazev, președintele comitetului Dumei de Stat pentru energetică a anunțat că Moscova vrea crearea unei alianțe mondiale pentru controlul prețurilor la gaze. În componența acestei alianțe, ar trebui să intre alături de Rusia – Turkmenistan, Uzbekistan și Kazahstan, Ucraina și Belarus dar și Iranul, în perspectivă. Această alianță ar constitui, conform strategilor ruși, o contrapondere la Uniunea Europeană.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.