Bulandra și Ducu Darie ne invită să fim martori ai unui incest

O poveste inspirată din sfârșitul secolului XIX – începutul celui de-al XX-lea. O dragoste incestuoasă între o soră și un frate. Dar… "Ce păcat că-i curvă" este mai mult decât o poveste, este o piesă de teatru melancolic scrisă de cel care a inventat acest gen: John Ford.
 Revenind în vremurile noastre, tânărul regizor Ducu Darie, nu la fel de disperat precum era Ford când a scris piesa, a încercat să mute acțiunea din perioada "plină de paie și glume proaste" și a recreat alături de colaboratori textul folosindu-se chiar și de citate din Biblie. Darie a făcut o scurtă descriere a parcursului acestei piese ieri la prânz, înainte de cele două premiere oficiale. Mândru de ce a reușit să realizeze, se pare că cea mai mare victorie este totuși descoperirea întâmplătoare a personajului principal. Exact ca într-o poveste de dragoste, Ducu Darie a văzut-o pe Annabela-Emilia Bebu într-o poză a unei alte pretendente la acest rol. Regizorul a făcut o adevărată anchetă polițienească până a depistat-o pe Emilia și a invitat-o la audiție. Întorcându-mă la "Ce păcat că-i curvă", trebuie spus că autorul textului original, John Ford, a reușit prin această piesă care s-a vrut a fi de scandal să scrie un text poetic. "Este vorba de o piesă plină de amar de lume în care nimic nu ne mai convine. Dragostea incestuoasă pare a fi singura pată de lumină în existența personajelor principale". Ducu Darie ne-a mărturisit că publicul plătitor din cele trei zile în care s-a jucat deja piesa a avut reacții extraordinare la finalul celor trei ore și jumătate de teatru. Da, exact! Despre atâta este vorba. Și sper ca așa cum îmi spunea ieri regizorul, la final voi reacționa "ca la Biserică", chiar dacă am fost avertizată că în afara incestului este vorba despre dragoste și moarte, melancolie și credință. În fond, se pare că este vorba și de o barieră între ceea ce înseamnă credința și dogmele bisericești.