Din timpuri străvechi și până astăzi, reprezentanții cultului mozaic sărbătoresc Anul Nou al Pomilor. Anul acesta, sărbătoarea închinată naturii are loc astăzi, zi în care se obișnuiește să se mănânce din cele șapte specii care cresc în Israel: grâu, secară, struguri, smochine, curmale, rodii și măsline. Locul de onoare printre aceste fructe îl ocupă roșcova, care crește din abundență în Israel. Printre copacii cu o semnificație deosebită pentru evrei este migdalul, similar ghiocelului românesc. El este primul copac care înflorește și anunță începutul primăverii.
Din acest motiv, azi încă de dimineață evreii din toate colțurile Capitalei își vor fi dat întâlnire la Templul Coral din strada Sfânta Vineri, unde Federația Comunităților Evreiești din România și Comunitatea Evreilor din București sărbătoresc "Tu Bișvat, Anul nou al pomilor". În această zi de sărbătoare, copiii evrei din Israel plantează câte un pom. Există o legendă în care se spune că atunci când pomii au văzut că numai oamenii au un an nou al lor s-au dus disciplinați la Dumnezeu și i-au spus: "Doamne! În Tora scrie că omul e la fel ca un pom. Dacă e așa, ei de ce au an nou și noi nu avem?" Dumnezeu s-a gândit, apoi a răspuns pomilor: "Bine! Aveți dreptate! Trebuie să aveți și voi un an nou" și, din dragoste pentru pomi, Dumnezeu a făcut pentru ei un an nou. Anul Nou al Pomilor este o sărbătoare iudaică de binecuvântare a fructelor, într-o perioadă în care în Israel se plantează pomi și începe un nou ciclu de vegetație. În celelalte localități din țară unde există comunități de evrei se sărbătorește prin adunări festive, unde tinerii susțin programe adecvate și se consumă fructe din Țara Sfântă. În Israel, în această zi se sădesc pomi, o tradiție care este respectată cu sfințenie. Se pare că Anul Nou al Arborilor este o sărbătoare minoră în calendarul evreiesc. Nu este menționată în Biblie și referiri la această sărbătoare datează din perioada celui de al Doilea Templu. Această sărbătoare este cunoscută sub mai multe denumiri, și anume "Anul Nou al Copacilor", "15 Șvat" – denumire care provine de la data calendaristică a acestei sărbători care se sărbătorește la 15 ale lunii Șvat, și "Tu-bi-Șvat" – unde cuvântul Tu este echivalentul valorii numerice a cifrei 15. Fixarea unei date semnificând Anul Nou al Arborilor este legată de zeciuiala asupra recoltei de fructe. Ziua de "Tu-bi-Șvat" ușura delimitarea recoltei vechi de cea nouă, ea devenind astfel data limită de fixare a zeciuielii: fructele coapte înainte de Anul Nou al Arborilor erau incluse în calculul anului precedent, iar tot ceea ce se cocea după această dată trebuia taxat în anul următor. Rabinii din timpul Misnei au fost de acord că Anul Nou al Copacilor trebuie să fie în luna care marchează sfârșitul iernii și începutul primăverii, dar sunt disensiuni și discuții asupra datei exacte: întâi ale lunii sau 15 ale lunii Șvat.
Obiceiuri și rânduieli
"Tu-bi-Șvat" este o sărbătoare a naturii și nu este legată de niciun serviciu religios special în sinagogă. Calendarul o marchează ca o zi în care nu se postește și nu se spune rugăciunea de penitență adăugată de obicei la slujbele de dimineață și de după-amiază din zilele lucrătoare. Sunt însă foarte multe obiceiuri legate de această sărbătoare. În Eret Israel, în timpul celui de-al Doilea Templu era obiceiul de a planta un copac la nașterea unui copil: un cedru dacă era băiat și un chiparos dacă era o fată. În secolul al 15-lea s-au introdus ceremonii legate de Anul Nou al Arborilor. Sărbătoarea se celebra printr-o adunare la care se mâncau anumite fructe, specifice țării, se cântau cântece special compuse pentru această ocazie și se beau 4 pahare de vin.
Evreii din Grecia de exemplu, din comunitatea Saloniki, obișnuiau să se îmbrace în costume simbolizând diferitele feluri de copaci, să cânte și să recite texte care aminteau de importanța copacilor în viața oamenilor. Aceste reprezentații erau ținute în sinagogi sau în alte locuri publice. În Kurdistan evreii obișnuiau să așeze fructe în jurul unui copac, simbolizând abundența și fertilitatea pământului. Așadar, indiferent de felul în care evreii sărbătoresc Anul Nou al Copacilor, de obiceiurile diferite, tradițiile au rămas în timp.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
