O fi Baconschi român sau, mai degrabă, „vlah”?

Dacă în general românii din jurul granițelor țării noastre sunt numiți „vlahi“ de către populația majoritară pentru a încerca să îi separe și apoi să-i deznaționalizeze printr-un proces de asimilare extrem de agresiv, ieri a venit rândul ministrului de externe, Teodor Baconschi, să pice, voit sau nu, în capcana etnică întinsă – în special la sud de Dunăre – de către vecinii sârbi și bulgari. Deși în vizita din 17 iunie 2010 în Serbia, ministrul Baconschi a declarat că România este conștientă de artificiul vlah/român, cerând Belgradului să ofere și românilor din Valea Timocului drepturi legale privind educația, cultura și serviciul religios în limba română, se pare că, în 2011, ministrul Baconschi nu mai știe dacă în zona Balcanilor există „vlahi“ sau români, deși această denumire era dată românilor de către slavi pentru a-i nominaliza pe „străini“. Ministrul Teodor Baconschi a făcut ieri, la o întâlnire cu omologul său macedonean, Antonio Milososki, o gafă de proporții atunci când a declarat că pe teritoriul Macedoniei trăiesc „vlahi“. Nu români, aromâni sau meglenoromâni. „Domnul m-a asigurat că minoritatea vlahă, circa 150.000 de persoane, se va bucura de acces la școlarizare în limba maternă, servicii religioase în limba maternă“, a spus Baconschi în conferința comună susținută ieri. Pe teritoriul Macedoniei de astăzi trăiește o  comunitate puternică de aromâni și meglenoromâni, iar dialectele aromân și meglenoromân vorbite de ei sunt considerate de către lingviști două dintre cele patru dialecte ale limbii române. Nu am reușit exact să aflăm dacă ministrul Baconschi s-a încurcat în terminologia slavă a cuvântului „român“ sau mai degrabă dorește să se alăture colegului său de partid Costică Canacheu în declararea aromânilor ca minoritate separată în România – idee care câștigă tot mai mult teren în rândul aromânilor atât din țară, cât și din afară -, în scopul câștigării unui mandat de deputat pe viață din partea acestei „noi minorități“.