Singurul vecin cu care Romania nu are probleme pare sa fi ramas Marea Neagra. In ultima vreme, relatiile Romaniei cu tarile invecinate par sa se fi deteriorat. Aceste noi conflicte se adauga la rani mai vechi ce nu au apucat sa se cicatrizeze. In acest context, singura intanta la care Romania poate apela este comunitatea internationala de ale carei decizii depinde, in buna masura, mentinerea stabilitatii regionale.
Conflict politico-religios cu Republica Moldova
Una dintre problemele delicate pe care Romania o intampina in relatiile cu Republica Moldova are atat conotatii religioase, cat si politice. In prezent, in tara vecina coexista doua mitropolii. Este vorba despre Mitropolia Moldovei, care este in curtea Patriarhiei Ruse, si Mitropolia Basarabiei, asa-numita Biserica a Neamului, care este sustinuta de Patriarhia Romana. Cea de-a doua nu a fost si nu este recunoscuta de autoritatile de la Chisinau si se straduie sa intre in legalitate prin interventii la Strasbourg. Conotatia politico-istorica a acestei probleme aflate in tensiune provine din contextul pactului Molotov-Ribbentrop care a parafat desfiintarea Bisericii Neamului. In aceasta chestiune s-au facut repetate demersuri de la Bucuresti, insa problema a ramas inca in coada de peste. Inclusiv patriarhul Teoctist i-a scris de mai multe ori omologului sau din Rusia, patriarhul Alexei, fara insa a obtine un rezultat pozitiv.
In ceea ce priveste relatiile economice dintre cele doua tari, pe langa problema energiei pe care autoritatile moldovene nu reusesc sa o solutioneze, au fost create premisele unui nou conflict de interese. Obligatia Romaniei fata de UE de a securiza granita cu Republica Moldova poate crea pentru vecinii nostri o problema economica demna de luat in seama. O parte insemnata din populatia moldoveana reusea sa-si castige existenta comercializand in targurile romanesti o serie de produse pe care, in mare masura, le primeau in loc de salarii la locurile lor de munca, din lipsa de lichiditati. O data cu introducerea pasapoartelor pentru intrarea in Romania, micul comert pe granita va afecta profund aceasta categorie de moldoveni. Nu in ultimul rand, climatul politic dintre cele doua tari privit din perspectiva legaturilor internationale creeaza o ruptura semnificativa. In timp ce Romania isi canalizeaza toate eforturile pentru integrarea in familia europeana, regimul comunist de la Chisinau pare sa fie ales alt drum.
Noua ani de conflict diplomatic cu Bulgaria
Timp de noua ani, autoritatile romane si bulgare nu au reusit sa se puna de acord in privinta constructiei celui de-al doilea pod peste Dunare la Vidin – Calafat. Problema pare sa fi fost solutionata, insa Romania a fost in mod cert defavorizata, ratand sansa de a face din Portul Constanta al doilea nod comercial din Europa. Singura chestiune castigata la negocierile supervizate si de comunitatea internationala a fost aceea de a nu fi obligat statul roman sa se implice si financiar in constructia acestui pod, care va face parte din Coridorul IV Pan european.
O problema care ramane insa in litigiu este cea a poluarii Dunarii. Partea bulgara ne-a acuzat in repetate randuri ca permitem functionarea unor combinate chimice care distrug ecologic fluviul. Desi oficiali europeni au facut diverse expertize care ne-au dat castig de cauza, autoritatile bulgare continua sa aiba rezerve in aceasta chestiune.
Embargoul Iugoslaviei pentru navele romanesti continua
Chiar daca regimul de la Belgrad a fost schimbat, existand premisele democratizarii, navele romanesti care circula pe Dunare continua sa traga ponoasele apropierii Romaniei de Alianta Nord-Atlantica. Inca de la declansarea conflictului armat in Iugoslavia, regimul Milosevici a taxat dur pe linie economica tarile care s-au declarat in favoarea interventiei NATO. Dupa bombardarea celor trei poduri de la Novi Sad, autoritatile sarbe au pretins comunitatii internationale sa suporte integral cheltuielile pentru refacerea lor. Pana la definitivarea lucrarilor insa a fost creat un pod provizoriu din barje. Pentru multa vreme, nici o nava romaneasca nu a putut trece de aceste barje, desi navele bulgaresti si ucrainene au putut sa o faca nestingherite. La insistentele autoritatilor romane, inclusiv ale ministrului transporturilor, Miron Mitrea, care a tratat cu oficialii sarbi la ei acasa, problema a fost rezolvata doar partial. Cateva nave romanesti au reusit sa treaca, dar platind taxe fabuloase de sute de mii de dolari. Operatorii fluviali bulgari si ucraineni au fost din nou favorizati, ei nefiind obligati la plata taxelor.
Dupa alte demersuri diplomatice, partea iugoslava a fost de acord cu un program de tranzit, dar, pe cat se pare, nici acesta nu este respectat intru totul. Si din cauza acestei situatii operatorii fluviali romani sunt in pragul falimentului. Agentii economici din acest domeniu au suferit pierderi de 250 milioane de dolari din cauza blocarii navigatiei in trafic international pe Dunare. Tot ce a putut face Guvernul de la Bucuresti pentru ameliorarea situatiei a fost sa anuleze obligatiile bugetare ale acestor agenti. In ultima sedinta, Guvernul roman a anulat impozite, taxe si majorari de intarziere neplatite in perioada 1 iulie – 31 decembrie 2000.
Tratatele Romaniei cu Ungaria si Ucraina, calcate in picioare
Daca relatia cu celelalte tari mentionate se pastreaza totusi in limitele normalului, in ultima vreme, cele mai grave probleme pe linie diplomatica au aparut in contactele cu Ungaria si Ucraina. In ambele cazuri este vorba despre incalcarea grava a tratatelor bilaterale de baza, documente diplomatice extrem de importante.
Recent, Ungaria a nesocotit fatis contestatiile autoritatilor de la Bucuresti in legatura cu legea privind Statutul maghiarilor din tarile vecine. Desi in tratatul de baza, semnat in 1996 intre cele doua tari, partile se obligau sa aiba consultari la nivelul guvernelor in legatura cu orice fel de probleme care implica ambele state, Cabinetul Orban aproape ca nu a luat in seama semnalele Cabinetului Nastase.
In cazul Ucrainei, conflictul de interese este mai delicat, fiind vorba si de implicatii economice puternice. Autoritatile de la Kiev au promis unei firme ucrainene, specializate in extractia gazelor si petrolului, sa foreze la 40 de kilometri de Insula Serpilor, intr-o zona in care se presupune ca se afla mari zacaminte de petrol.
Astfel, Ucraina a incalcat fara probleme Tratatul de baza din 1997 prin care partile conveneau sa nu exploateze economic zona pana la incheierea negocierilor privind regimul frontierei de stat si delimitarea platoului continental.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
