Refacem temele inca o data

Romania a incheiat inca o runda de negocieri cu organismele financiare internationale, fara a obtine, nici de data aceasta, altceva decat amanari. Desi ministrul fnantelor, Mihai Tanasescu, a anuntat finalizarea negocierilor pe marginea scrisorii de intentie, pentru incheierea unui nou acord stand by cu FMI, negociatorul-sef al Fondului, Neven Mates, a plecat din Capitala -cu scrisoarea in buzunar-, insa fara a spune -totul e gata-, ci -mai vorbim in luna august-. Inainte de plecare, Mates a precizat si domeniile in care Romania a fost gasita nepregatita, sugerand refacerea temelor la capitolele: politici salariale in sectorul bugetar, performante financiare ale intreprinderilor de stat, in special la cele din sectorul energetic si accelerarea privatizarii. Ministrul Tanasescu afirma insa ca nu mai ramane de finalizat decat proiectul bugetului pe 2002. Optimismul din declaratiile oficialilor de la Bucuresti nu a fost justificat nici de negocierile recente cu Banca Mondiala. Institutia financiara internationala a amintit Guvernului ca nu trebuie sa se astepte decat la o finantare minima din partea sa, daca abordeaza reforma intr-o maniera ezitanta sau daca inregistreaza regrese in anumite domenii. Pentru discutarea Programului PSAL II avem termen in luna septembrie.

Aprobarea unui imprumut de 50 milioane de dolari pentru dezvoltarea sectorului social din Romania in Consiliul Directorilor Executivi al Bancii Mondiale a fost anuntata ca o mare realizare de catre guvernanti. Cu toate acestea, cele mai importante programe ale Bancii destinate tarii noastre se afla intr-un stadiu prea putin avansat. Banca Mondiala este interesata, in special, de viteza cu care sunt privatizate societatile de stat. Pana acum insa, cu exceptia Bancii Agricole, care a fost preluata de Raiffeisen Bank Austria, nici una dintre societatile din Programul PSAL nu a trecut in proprietate privata. Pentru Alro Slatina, demersurile de privatizare incepute s-au impotmolit, abia in luna septembrie urmand sa fie elaborata o strategie transparenta de privatizare. Cat priveste Roman Brasov, Tractorul, Siderurgica Hunedoara, Nitramonia Fagaras si IUG Craiova, presedintele APAPS, Ovidiu Musetescu, a trebuit sa promita atat Bancii Mondiale, cat si FMI ca vor fi privatizate cat mai rapid, indiferent de pretul pe care statul roman il va obtine. In cazul BCR, cel mai optimist termen de privatizare este finele anului viitor.

In aceste conditii, prin Strategia de Asistenta, aprobata pana in 2004, Banca Mondiala si-a reinnoit avertismentul transmis Romaniei: daca nu avansati in privatizare, in reforma sistemului bancar si nu imbunatatiti mediul de afaceri, nu veti primi decat 60 milioane de dolari in intreaga perioada 2002-2004, adica minimul necesar pentru reducerea saraciei si consolidarea institutiilor publice la scara modesta. Daca reforma merge bine, angajamentele Bancii Mondiale s-ar ridica la 995 milioane dedolari in aceeasi perioada, comparativ cu finantarile de numai 600 milioane de dolari obtinute intre 1998 si 2000. Pentru aceasta insa, directorii bancii au aratat ca Romania trebuie sa accelereze ritmul privatizarii, sa reduca nivelul arieratelor intreprinderilor de stat, pentru a reduce povara asupra bugetului si pentru a limita coruptia, consolidand, totodata, institutiile publice.

Teme de lucru asemanatoare a trasat si negociatorul-sef al Fondului Monetar International, Neven Mates, care a gasit totusi si cateva cuvinte de apreciere pentru faptul ca s-a ajuns la un acord in privinta masurilor de sustinere a politicii fiscale, a strategiei de dezinflatie si a obiectivului de mentinere a deficitului de cont curent la un nivel prudent, precum si asupra politicii monetare si reformelor in sistemul financiar. De modul in care aceste masuri vor fi puse efectiv in practica depinde incheierea acordului cu FMI, la fel ca si de implementarea corespunzatoare a programului cu Banca Mondiala. Potrivit ministrului finantelor, Mihai Tanasescu, in proiectul scrisorii de intentie este prevazuta reducerea deficitului bugetar in 2001, de la 3,7%, la 3,5% din PIB, iar in 2002, la cel mult 3% din PIB. Pentru 2002 se mai are in vedere eliminarea a doua-trei fonduri speciale si o relaxare fiscala la nivelul societatilor comerciale, pe latura taxarii securitatii sociale. Negociatorii Fondului au mai recomandat armonizarea Legii privind IMM-urile cu prevederile Legii referitoare la investitiile directe, astfel incat sa nu existe mai multe tipuri de facilitati pentru diferite categorii de investitori..