Confruntata cu posibilitatea unei infrangeri electorale in favoarea ultranationalismului, partidele democrate de la Belgrad au ingropat pentru moment securea disensiunilor pentru a desemna un candidat unic la prezidentialele din decembrie. Acesta este actualul lider iugoslav Voislav Kostunita, un nationalist moderat care are sarcina de a-l infrange pe cel de-al doilea Voislav (Seseli). Pozitia extremista a acestuia din urma reprezinta inca o mare problema pentru imaginea internationala a fostului stat-paria din Balcani.
Nu este nici un secret ca presedintele Kostunita se afla la cutite cu premierul sarb Zoran Djindjici, reformist radical care se considera un luptator impotriva mostenirii trecutului. Diferentele de opinii dintre cei doi – pe o serie de teme, de la reformele economice la pozitia fata de Tribunalul Penal International de la Haga – au condus la fragmentarea coalitiei democrate DOS, care a preluat puterea in 2000, succedandu-i lui Slobodan Milosevici, judecat in prezent la Haga pentru genocid si crime de razboi. In prezent, partidul lui Kostunita nu mai este membru al coalitiei de guvernamant.
Toate acestea par insa uitate acum, in perspectiva prezidentialelor de luna viitoare – reluare a alegerilor din septembrie-octombrie, declarate nule din cauza prezentei reduse la urne (sub 50%, pragul minim prevazut in Constitutie). Situatia nu se mai poate repeta, dat fiind ca parlamentul de la Belgrad a eliminat saptamana aceasta prevederea cu pricina din legea fundamentala a Serbiei.
Radicalul Seseli pune pe jar clasa politica
Ingrijorarea clasei politice de la Belgrad se concentreaza de aceasta data pe sansele lui Seseli de a obtine un numar de voturi favorabile sensibil mai mare decat la prima runda a prezidentialelor de luna trecuta. Atunci, reprezentantul ultranationalistilor, sprijinit de la Haga de Milosevici, s-a bucurat de sustinerea a 23% din populatia venita la urne, insuficient insa pentru a promova in turul doi. Finalisti au fost Kostunita si vicepremierul liberal Miroliub Labus, cu peste 31% si, respectiv, circa 28% din voturi.
Retragerea deja anuntata a lui Labus din cursa pentru prezidentialele cu repetitie de luna viitoare ii lasa insa destul loc de manevra liderului radical Seseli.
Ultima zi pentru inscrierea candidatilor este maine, alegerile fiind programate pentru 8 decembrie. O noua runda ar putea avea loc doua saptamani mai tarziu.
Un bilet pentru Haga
Castigatorul ii va lua locul actualului presedinte Milan Milutinovici, care isi termina mandatul in ianuarie. Dupa aceasta data, exista posibilitatea ca el sa fie predat Tribunalului de la Haga, care il acuza de crime de razboi in timpul conflictului din Kosovo, din perioada 1998 – 1999.
Si Kostunita isi va termina mandatul de presedinte iugoslav pana la sfarsitul anului, dar fortat, ca urmare a disparitiei Federatiei si inlocuirii acesteia cu o uniune Serbia -Muntenegru, in care rolul sefului statului va fi mai mult unul simbolic.
Kostunita – nationalistul tacut al Serbiei
O figura minora pe scena politica de la Belgrad pana la rasturnarea regimului Slobodan Milosevici, actualul presedinte al Federatiei Iugoslave a adoptat calea de mijloc, incercand sa combine nationalismul moderat cu reformele necesare revenirii economice a tarii.
Acuzat de liberali ca nu a facut destule pe calea reformelor, in special economice, si ca serveste interesele fostilor adepti ai lui Milosevici, Voislav Kostunita a inregistrat totusi cel mai bun rezultat la prezidentialele din octombrie. Platforma sa electorala s-a axat pe lupta impotriva coruptiei, promisiunea de a diminua efectele negative asupra populatiei – inerente perioadei de tranzitie spre economia de piata – si de a pune bazele unui sistem solid, democrat.
Pe plan politic, Kostunita este un adept al integrarii Serbiei in Uniunea Europeana, dar adopta totodata o retorica anti-NATO. Criticile sale se indreapta si impotriva administratiei ONU din Kosovo.
Recent, el a provocat unele semne de intrebare pe continent prin declaratiile potrivit carora Serbia si Bosnia sunt numai temporar separate de patria sarba, comentariu despre care ulterior a afirmat ca ar fi fost gresit inteles. Kostunita se autocaracterizeaza ca fiind -in nici un caz mai nationalist decat majoritatea oamenilor politici de centru-dreapta din Europa-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
