Restrictii vamale la importuri de carne de pasare

Dupa ce a cunoscut o scurta perioada de redresare, avicultura romaneasca se confrunta din nou cu probleme determinate de importurile masive. Daca pana anul trecut producatorii romani de carne de pasare reclamau importuri masive din Ungaria, acum cele mai mari cantitati intra in Romania din tari ale Uniunii Europene, in special Belgia si Olanda. Considerand ca perpetuarea acestei situatii ii va conduce la faliment, avicultorii ii cer guvernului instituirea taxei de salvgardare. Este insa greu de crezut ca in conditiile in care Romania face eforturi sa se integreze, Uniunea Europeana va impune restrictii la importurile din aceasta zona. De mai multi ani, importurile de carne de pasare au constituit o problema la care autoritatile romane au trebuit sa gaseasca solutii, una dintre acestea fiind instituirea, pe parcursul anului 2001, a unei taxe de salvgardare pe relatia cu Ungaria, fapt ce a starnit proteste vehemente din partea tarii vecine la acea vreme. Cu toate acestea, masura s-a dovedit benefica, fapt confirmat de ridicarea acestei retrictii la inceputul anului 2002.

MAAP va lua o decizie dupa ce analizeaza situatia

Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) Petre Daea declara ca Uniunea Nationala a Crescatorilor de Pasari din Romania (UNCPR) a prezentat conducerii ministerului situatia din sector, care urmeaza sa fie analizata. -Instituirea unei taxe de salvgardare este o masura care nu poate fi luata de pe o zi pe alta. Vom analiza dinamica din acest sector si in functie de rezultate vom stabili daca este necesara sau nu impunerea unor restrictii vamale-, afirma oficialul MAAP.

Presedintele UNCPR, Ilie Van, declara ca stocurile au atins un nivel ingrijorator – de 5.000 de tone – comparativ cu 1.000 de tone la inceputul anului – iar producatorii vor fi nevoiti sa-si taie o parte din efective. -Importurile au crescut cu 30% comparativ cu anul trecut, iar in ultimele luni reprezinta 50% din consumul intern-, afirma Ilie Van. Din totalul importurilor, 10% sunt efectuate prin zonele defavorizate. In anul 2003, carnea de pasare va beneficia, potrivit bugetului MAAP, de o subventie de 3.000 lei/kg de pui broiler livrat pentru abatorizare. Cantitatea care va beneficia de acest sprijin este de 130.000 de tone.

Jumatate din carnea de pasare consumata este din import

Productia lunara industriala (excluzand micii producatori) de carne de pasare este de 12.000 de tone, adica similara cu consumul. Numai ca, potrivit presedintelui UNCPR, se consuma 6.000 de tone din productia interna si 6.000 de tone din import. De la inceputul lunii ianuarie a acestui an, importurile de carne de pasare din Ungaria nu mai intra in tara cu taxa de salvgardare de 45%, ci cu taxa vamala CEFTA de 28%. Restrictia impusa Ungariei a expirat la 1 ianuarie, iar executivul nu a aprobat alte acte normative care sa prelungeasca termenul de aplicare a acestei masuri. Inca de la sfarsitul anului 2001, atat reprezentantii Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), cat si cei ai patronatului apreciau ca importul de carne de pasare din tara vecina au scazut considerabil, motiv pentru care mentinerea taxei de salvgardare nu se mai justifica. Acesta a fost si argumentul folosit de partea maghiara pe parcursul mai multor runde de negocieri cu oficialii romani. La acea data, producatorii romani semnalau ca desi importurile din Ungaria au scazut, se inregistra o crestere a importurilor din Uniunea Europeana.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), in primele sase luni ale anului 2002, importul raportat la productia interna de carne a fost de 44% la carnea de pasare, 30% la carnea de porc si 5,4% la carnea de vita. Pretul mediu al carnii de pasare din import a fost de 616 dolari/tona, la care s-a adaugat taxa vamala de 45% pentru cantitatile care nu au intrat prin zonele defavorizate. Astfel, a rezultat un pret de 30.000 de lei/kg, fata de 40.000-42.000 de lei/kg, pret mediu realizat in luna august pentru marfa romaneasca. In structura importului de carne de pasare, ponderea cea mai mai mare o detin carnea dezosata mecanic (MDM), pulpele de pui si carnea transata cu valoare mai scazuta, in timp ce productia interna este axata mai ales pe pui griller si pui de calitatea I. Pentru anul viitor, MAAP estimeaza o crestere medie a efectivelor cu 6% la bovine, 3% la ovine, 11% la porcine, 5% la pasari si 2% la albine. De asemenea, este prognozata o crestere a productiei de carne de bovine cu 14%, cu 8% la carnea de pasare, cate 3% la productia de carne de ovine, porc si la oua si cu 7% la miere.