Corneliu Vadim Tudor si PRM au fost desemnati de romani, maghiari si rromi drept principala personalitate, respectiv organizatie, care contribuie la deteriorarea relatiilor dintre etnii, releva datele Barometrului relatiilor etnice, realizat de Metro Media Transilvania, la comanda Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, dat publicitatii ieri.
La cererea de a numi trei personalitati, organizatii sau institutii care au o astfel de influenta, romanii au optat, in ordine, pentru C.V. Tudor (41,9%), PRM (20,2%), UDMR (12,3%), Gheorghe Funar si altii.
Maghiarii au desemnat la acest capitol pe C.V. Tudor (37,2%), PRM (28,4%) si Gheorghe Funar (27,8%).
La randul lor, rromii cred in proportie de aproape 40% ca C.V. Tudor contribuie la deteriorarea relatiilor interetnice, PRM – 22,1% si UDMR – 17%.
In ceea ce priveste UDMR, 46,1% din romani considera ca aceasta formatiune -mai degraba inrautateste- relatiile dintre etnii, pe cand maghiarii cred, in proportie de peste 85%, ca -mai degraba le imbunatatesc-.
Ignorare reciproca
Romanii apreciaza ca Ion Iliescu, Adrian Nastase si PSD sunt personalitatile si organizatia care au cea mai importanta contributie la imbunatatirea relatiilor dintre etnii, in timp ce maghiarii nominalizeaza, in ordine, UDMR (44,8%), Marko Bela si Traian Basescu.
Pentru rromi, personalitatile cu cea mai mare influenta in imbunatatirea relatiilor interetnice sunt Madalin Voicu (18,1%), Nicoale Paun (14,7%) si Ion Iliescu (13,7%).
In ceea ce priveste relatiile dintre romani si rromi, romanii considera in cea mai mare masura ca acestea sunt conflictuale (39,7%). Maghiarii percep relatia lor cu aceasta etnie ca fiind una de ignorare reciproca, in timp ce rromii considera ca au relatii de colaborare si cu romanii (71,6%), si cu maghiarii (50,4%).
In proportie de peste 30%, romanii si maghiarii considera ca rromii pot ajunge o amenintare pentru tara. In ceea ce-i priveste pe maghiari, acestia sunt perceputi ca o amenintare pentru tara de 27% din romani, la nivel national, si de 19,9% de romanii din Transilvania.
Peste 35% din romani nu ar fi de acord -sub nici o forma- cu infiintarea unei universitati cu predare in limba maghiara, in timp ce peste 60% din maghiari se declara in favoarea acestei variante.
Cei mai multi dintre romani cred, in foarte mica masura sau deloc, ca trebuie sa existe locuri rezervate pentru rromi in licee si facultati, in timp ce majoritatea rromilor apreciaza ca acestea sunt necesare -in foarte mare masura-.
Analizele au fost efectuate pe patru esantioane reprezentative – romani (total), romani din Transilvania, maghiari si rromi -, esantionul national fiind de 800 de persoane, iar cele de maghiari si romi, de cate 600 de persoane.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
