Romania si-a redobandit marea mostenire: Fundatia Gojdu

– In contextul negocierii legii statutului maghiarilor, Ungaria a acceptat, dupa zeci de ani, sa redea Romaniei imensa mostenire pe care i-a lasat-o carturarul Emanuil Gojdu

– Complexul -Gojdu-, din Budapesta, este compus din sapte cladiri si tot atatea pasaje, numit -Curtea Gojdu-

– S-a convenit ca in acest complex sa se infiinteze un institut european -Emanuil Gojdu- al parteneriatului strategic romano-ungar, un liceu si, respectiv, o scoala, bilingve, cu predare in limbile romana si maghiara

– De asemenea, se va infiinta un centru cultural al romanilor din Ungaria si din tarile vecine, dar si o biblioteca romaneasca a romanilor din Ungaria si a unei filiale a Fundatiei Gojdu

– Studentii romani care vin sa studieze in Ungaria vor avea si ei un camin, iar Fundatia Gojdu, ca persoana juridica romana cu filiala in Ungaria, ar urma, conform proiectelor, sa acorde burse cum a acordat odinioara, cu scopul promovarii interculturalitatii

– Pe fondul acestui act de reparatie fata de Romania si de carturarul roman, in Cimitirul budapestean Kerepesi, monumentul lui Emanuil Gojdu se ruineaza pe zi ce trece

Marele compromis?

Daca slovacii au dat cu pumnul in masa, neacceptand controversata lege a statutului maghiarilor, se pare ca Romania a ales din nou calea compromisului, doar pentru a obtine de la Budapesta ceea ce i se cuvenea de drept: Fundatia Gojdu. Vizita oficiala in Ungaria a premierului roman, Adrian Nastase, a readus in discutie problema mostenirii marelui carturar roman Emanuil Gojdu, lasata natiunii romane. In conferinta de presa comuna a premierilor celor doua tari a fost abordat si acest subiect, iar modul de rezolvare a acestei probleme a demonstrat ca cele doua tari au ajuns la maturitatea necesara pentru a-si regla conturile in intelegere.

Un centru al reconcilierii romano-maghiare

Pe baza ultimelor discutii la nivelul expertilor celor doua parti, s-a conturat ideea valorificarii Complexului -Gojdu- din capitala ungara, compus din sapte cladiri si tot atatea pasaje, numit -Curtea Gojdu-, in felul urmator: infiintarea in acest complex, aflat in plin centru al capitalei ungare, a unui institut european -Emanuil Gojdu- al parteneriatului strategic romano-ungar, a unui liceu si, respectiv, a unei scoli bilingve, cu predare in limbile romana si, respectiv, maghiara, asigurarea in complex a unui spatiu memorial -Emanuil Gojdu-, infiintarea unui centru cultural al romanilor din Ungaria si, eventual, din statele vecine, infiintarea unei biblioteci a romanilor din Ungaria si a unei filiale a Fundatiei Gojdu, cat si amenajarea unui camin pentru studenti care vin sa studieze in Ungaria. Fundatia Gojdu, ca persoana juridica romana cu filiala in Ungaria, ar urma, conform proiectelor, sa acorde burse cum a acordat odinioara, cu scopul promovarii interculturalitatii.

Fundatia Gojdu, fila de istorie romaneasca

Atunci cand a afirmat ca si dupa moarte isi va servi, de sub glie, neamul, distinsul carturar Emanuil Gojdu n-a spus-o doar metaforic, caci, murind in 1870, el a lasat prin testament averea sa pentru constituirea Fundatiei Gojdu. Aceasta fundatie, prin buna administrare, a ajuns in timp cea mai mare fundatie din Monarhia Austro-Ungara. Ca sa ne dam seama de dimensiunea ei si de scopul pe care l-a avut, este suficient de notat ca din banii fundatiei, dupa dorinta marelui filantrop, romanii din Imperiu au primit mii de burse de studii, ajutoare banesti pentru studenti si burse pentru elevi. Dupa 1918, o data cu Unirea Transilvaniei cu Romania, Fundatia Gojdu a ramas aproape in exclusivitate in Ungaria. Desi prin Tratatul de pace de la Trianon, Ungaria era obligata sa restituie fundatia (90 la suta din beneficii trebuiau date romanilor ortodocsi din Romania, 6% celor din Iugoslavia si Cehoslovacia si 4% celor din Ungaria), statul maghiar a amanat strategic protocolul restituirii, parlamentul maghiar ratificand acordul de restituire doar in 20 iunie 1940, pentru ca, pe 30 august acelasi an, Dictatul de la Viena sa ii anuleze efectul prin ocuparea unei mari parti a Transilvaniei. In 1952, fundatia a intrat cu toate averile imobile si mobile, prin nationalizare, in patrimoniul statului maghiar, care nici macar nu s-a simtit obligat sa ingrijeasca, de-a lungul timpului, monumentul lui Gojdu din Cimitirul Kerepesi din Budapesta. Ce-i drept, nici comunitatea romaneasca din Ungaria nu s-a obosit prea mult sa-l ingrijeasca…