Vizita la Moscova a secretarului general al NATO, George Robertson, a avut o incarcatura mai curand psihologica si simbolica decat practica. De altfel, chiar si motivul deplasarii – participarea la conferinta cu tema -Rolul militarilor in lupta impotriva terorismului- – a sunat astfel incat permitea evitarea unor declaratii oficiale si asumarea unor responsabilitati majore. Oricum, cele doua zile petrecute de Robertson in capitala rusa, intrevederile avute au permis identificarea unor momente noi in relatiile dintre cele doua parti, momente care, desi nu pot fi integrate in categoria evenimentelor de senzatie, vin sa confere o calitate superioara respectivelor raporturi.
In primul rand, este vorba despre cresterea nivelului de reprezentare a Rusiei la NATO. In acest sens s-a pronuntat presedintele Vladimir Putin cu prilejul intalnirii sale cu Robertson. In al doilea rand, insusi Robertson a declarat, la conferinta de presa, ca, pe viitor, intre Rusia si Alianta Nord-Atlantica nu este exclus un schimb cu tehnologii si materiale secrete. In opinia comentatorilor moscoviti, aceste doua declaratii demonstreaza faptul ca intre Rusia si NATO s-a instaurat un climat de incredere, care, desi este inca departe de a fi ideal, devine tot mai pregnant si incurajator. De altfel, atat Robertson, cat si interlocutorii sai, seful diplomatiei de la Kremlin, Igor Ivanov, si ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, s-au straduit sa-si concentreze atentia nu asupra disensiunilor inca existente intre cele doua parti, ci asupra aspectelor menite sa imprime un plus de concretete colaborarii reciproce.
Nu acum, ceva mai tarziu
Astfel, in timp ce Robertson califica esentiala cooperarea cu Rusia in combaterea terorismului, Serghei Ivanov punea punctul pe -i-, precizand ca este prea devreme pentru a preconiza operatiuni militare comune in acest domeniu. -Avand in vedere ca, in anii care urmeaza, istoricii vor analiza impactul pe termen lung al terorismului global, cred ca una dintre concluziile acestora va fi ca momentul actual este cel in care Rusia si-a regasit locul ca element indispensabil in cadrul comunitatii euro-atlantice-, a spus secretarul general al NATO. Potrivit estimarilor lui, Rusia si Alianta -au inlaturat, in sfarsit, neincrederea reciproca si stereotipurile depasite, hotarand sa isi uneasca fortele-. In alta ordine de idei, Robertson a subliniat rolul Consiliului NATO-Rusia, infiintat in luna mai, la Roma, in cadrul caruia -cooperarea <cu 20 de membri> (cei 19 membri NATO si Rusia) impotriva amenintarilor teroriste continua sa fie aprofundata-. La randul sau, ministrul rus al apararii a mentionat ca -aceasta cooperare in domeniul luptei impotriva terorismului a devenit parte integranta a consolidarii colaborarii Rusiei cu Alianta Nord-Atlantica-.
-Totul este posibil-
-Robertson a venit sa multumeasca Rusiei pentru ca nu s-a opus admiterii tarilor baltice in Alianta, pentru a stinge, odata pentru totdeauna, temerile celor de la Kremlin privind eventualitatea crearii, la granita de nord-vest a Rusiei, a unei grupari ofensive-, scria ieri presa moscovita. Discutiile pe aceasta tema nu sunt noi, ele au aparut imediat ce primirea Lituaniei, Letoniei si Estoniei a devenit certitudine. Si este de la sine inteles ca toate asigurarile formulate de Robertson nu au putut domoli spaima, mai mult sau mai putin artificiala, a acelei parti a elitei politice si militare a Rusiei care refuza sa accepte noile date ale problemei. NATO nu si-a propus si nici nu are de gand sa-si sporeasca numarul bazelor sale militare din apropierea frontierelor ruse, preciza Robertson, intr-un interviu pentru canalul de televiziune Rossia. Dimpotriva, adauga el, -prezenta armata a fost diminuata din momentul incheierii razboiului rece-. Dupa cum a precizat secretarul general al Aliantei, -au fost reduse aproximativ 80% din numarul bazelor militare si, in plus, au fost evacuate sau demontate toate sistemele ofensive din perioada razboiului rece-. Intrebat in legatura cu sansele integrarii complexului militaro-industrial al Rusiei pe pietele corespunzatoare din tarile membre ale Aliantei, secretarul general al NATO a aratat ca nu vede nici un impediment in acest sens. In ceea ce priveste colaborarea in domeniul industrial, a subliniat Robertson, -Moscova si Bruxellesul lucreaza la un intreg spectru de probleme de cooperare. Ne-am obisnuit sa credem despre noi ca suntem inamici. Nu exista o istorie a colaborarii in aceasta ramura de activitate. Acum, noi suntem parteneri, luptam impreuna impotriva terorismului. Prin urmare, totul este posibil-, a lansat Robertson.
O armata impotriva terorismului
Cu alte cuvinte, au venit cu presupuneri ziaristii, este posibila inclusiv crearea unor forte armate comune. Mai ales ca, asa cum au constatat participantii la conferinta organizata de NATO la Moscova pe tema -Rolul militarilor in lupta impotriva terorismului-, apararea granitelor – traditionala misiune a tuturor armatelor – a incetat sa mai fie de actualitate, deoarece terorismul -dizolva frontierele, devenind o amenintare atat pentru securitatea interna, cat si externa-. Pe acest fundal, au concluzionat cei prezenti, transformarea fortelor armate apare ca o necesitate de prima marime. Ceea ce, pentru armata rusa, asta va insemna o slabire a capacitatii sale de lupta, comenta in acest sens cotidianul -Vremia novostei-. Dar, aprecia acelasi ziar, -n-ai ce face, pentru ca, dupa cum arata politologul Serghei Rogov, Rusia este vital interesata de lupta impotriva terorismului. Dar Moscova nu va putea face nimic fara o conlucrare stransa si obiectiva cu NATO si cu Statele Unite. Prin urmare, colaborarea apare ca obligatorie pentru o cauza comuna-.
Fireste, conferinta de la Moscova nu putea trece cu vederea un subiect fierbinte pentru rusi: extinderea NATO. Prezent la lucrari, consilierul prezidential, Serghei Iastrjembski, evoca, printre altele, rezultatul unui recent sondaj de opinie, conform caruia 69% dintre rusi nu vad cu ochi buni largirea Aliantei. -Iar ingrijorarea rusilor este pe deplin justificata: de la Tallin la Sankt-Petersburg se poate ajunge in numai cateva ore cu bicicleta-, explica consilierul lui Vladimir Putin. In orice caz, aprecia, la randul sau, analistul Rogov, -lipsindu-se de dusmanul sau istoric in persoana URSS, NATO exista in virtutea unei inertii, dar organizatia nu se poate transforma dintr-o alianta politico-militara intr-o institutie vegetariana. Pentru viitorul Aliantei, un rol prioritar il joaca interesul manifestat de SUA, dar si de Rusia-, a spus Rogov, militand pentru includerea Moscovei in procesul decizional al NATO. Summitul de la Praga, a adaugat si politologul Aleksandr Konovalov, presedintele Institutului pentru studii strategice din Mosova, -a demonstrat cat de dramatic au scazut criteriile de primire a noilor membri-. Mai devreme sau mai tarziu, a estimat el, noile state acceptate in familia NATO vor contribui la prabusirea Aliantei, la dezintegrarea ei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
