In urma cu patru ani, dupa crahul FNI, mass-media informa autoritatile si opinia publica cu privire la faptul ca Sorin Ovidiu Vintu intentiona sa atraga in mecanismul bancar creat de el (BID – BRS) o serie de institutii financiare de renume, la fel cum a procedat in cazul FNI, atunci cand reputatia Fondului a fost -garantata- cu renumele unor entitati precum CEC, Banca Agricola, CentroCoop etc. Desi presa a tras repetate semnale de alarma, autoritatile s-au facut ca nu vad si nu aud. Urmarea? Victima a unor manevre de culise, SIF Muntenia a fost ajutata sa cada in plasa lui Vintu, devenind, prin intermediul unei tranzactii ilegale derulate cu ajutorul lui Teodor Mihaescu (presedinte Muntenia Invest – admistrator SIF Muntenia), actionar -de doi lei- al Fondului Roman de Garantare a Creditelor (FRGC) SA – o alta sandrama financiara -clocita- de Vintu. Desi exista date concrete care atesta ilegalitatea tranzactiei incheiate intre BID – SIF Muntenia – Vintu – FRGC, autoritatile l-au facut (cel putin pana acum!) scapat pe Vintu, cu toate ca infractiunea financiara de care acesta se face vinovat este extrem de grava, fiind pedepsita cu inchisoare de la 1 la 3 ani. In speranta ca autoritatile se vor trezi macar in al 12-le ceas, -Curentul- va prezinta, in exclusivitate, documente care dovedesc ilegalitatea comisa de Vintu, in urma careia investitorii SIF Muntenia au fost prejudiciati cu sute de mii de dolari.
In vara lui 2001, invocand crearea unei entitati care sa finanteze societatile aflate in portofoliul lor, sefii celor cinci SIF declarau la unison ca planuiesc preluarea Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID) (n.r. – creata de Vintu cu bani de la FNI), fuziunea ulterioara a acesteia cu Banca Romana de Scont (BRS) si crearea, intr-un final, a unei super–pusculite- pe scheletul celor doua banci create de SOV. La momentul respectiv, presa a semnalat ca intentia -nobila- a baronilor SIF nu reprezinta decat o manevra oculta menita a sterge urmele unor escrocherii financiare incredibile lasate de SOV la cele doua banci. Din fericire, scenariul diabolic de preluare al BID de catre SIF-uri, initiat de Muntenia Invest SA (administratorul SIF Muntenia), a esuat o data cu caderea BRS. Cu toate acestea, impinsa de la spate de Teodor Mihaescu – presedintele Muntenia Invest, SIF Muntenia a apucat sa bata palma cu Vintu pentru 20% din actiunile BID. Numai ca BNR nu a aprobat tranzactia si baronii SIF Muntenia – care se grabisera sa-i bage in buzunare lui Vintu, ca avans, suma de 29.785.000.000 lei (echivalentul a 1.000.000 de dolari) pentru un pachet de 4,95% din actiunile BID (n.r. – pentru acest procent nu trebuia avizul BNR) – s-au trezit actionari captivi intr-o afacere despre care presa dezvaluise ca pute.
Creditare mascata
Conform intelegerii dintre Vintu si SIF Muntenia, pentru ca milionul de dolari sa nu miroasa a creditare mascata din partea SIF Muntenia, parintele FNI se obliga – in calitate de actionar majoritar al BID (n.r. – Vintu detinea 90% din actiuni) – sa restituie avansul in 30 de zile de la data la care BNR nu ar fi avizat favorabil cumpararea de catre SIF a restului de 15,05% din actiunile BID. Insa, in clipa in care BNR nu si-a dat acceptul cu privire la preluarea de catre SIF Muntenia a 20% din actiunile BID, Vintu nu a mai rambursat milionul de dolari in termenul in care se angajase. Ca atare, SIF Muntenia a devenit actionar captiv al BID, cu un pachet de 4,95% din actiunile bancii, evaluat la… 277.000 de dolari.
La momentul respectiv, pentru a evita un nou scandal financiar, Vintu a cerut o pasuire, el promitand ca va rambursa o parte din milionul de dolari la finele lunii martie 2002. Numai ca, in martie 2002, BID s-a trezit in imposibilitatea de a mai atrage depozite si de a mai face plasamente. Motivul: administrarea devenise imposibila ca urmare a decapitalizarii bancii, survenita in urma manevrelor financiare menite a alimenta conturile companiilor controlate de Vintu. In atare situatie, la 10 martie 2002, actionarii BID au hotarat, in cadrul unei AGA extraordinare, ca banca sa dispara din peisajul financiar. Insa nu in mod normal, asa cum prevedea Legea bancara, ci intr-unul atipic (incetarea activitatii acesteia prin dizolvare, pe baza Legii 31/1990!!!), tocmai pentru ca BNR sa nu-si bage nasul in scriptele bancii si sa descopere invartelile operate de Vintu&comp. Ca atare, la finele lui 2001, SIF Muntenia s-a trezit cu 4,95% din actiunile unei banci disparute, fara a inregistra in contabilitate vreun provizion, cu toate ca termenul de 30 de zile pentru restituirea de catre Vintu a milionului de dolari expirase de mult.
Plan diabolic
La un moment dat, pentru a -regla- conturile, ce a facut Vintu? Diabolic cum il stim, a -clocit- imediat o alta ilegalitate pentru a nu restitui SIF Muntenia milionul de dolari. Asa ca, pentru a scapa de actiunea intentata de SIF Muntenia la Judecatoria Sector 2, desi constient ca risca o pedeapsa cu inchisoarea, a decis sa stinga datoria personala catre SIF Muntenia cu… actiuni detinute de entitati pe care el le fondase sau le controla direct/indirect (Institutul de Economie si Afaceri SA, BID SA, Gelsor SA, Gelsor Assets Management SA) si care detineau la randul lor actiuni la o alta sandrama financiara pe care el o fondase si o controla indirect: Fondul Roman de Garantare a Creditelor SA.
Cu toate ca Legea 31/1990, republicata, precizeaza clar, la art. 272, al. 3, ca -se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii care se imprumuta sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza sau face ca una dintre aceste societati sa ii acorde vreo garantie pentru datorii proprii-, Vintu – in complicitate cu administratorii si actionarii celor cinci companii mentionate (Institutul de Economie si Afaceri SA, BID SA, Gelsor SA, Gelsor Assets Management SA si FRGC SA) – a finalizat tranzactia cu SIF Muntenia.
…acoperit de justitie
Culmea este ca desi cunosteau ilegalitatea si stiau ca cele 35,77% din actiunile pe care Vintu le -ceda- la FRGC SA (1.695.293 actiuni detinute de Gelsor SA; 433.052 actiuni detinute de BID SA, 77.968 actiuni detinute de Institutul de Economie si Afaceri SA si 9.375 actiuni detinute de Gelsor Assets Management SA) nu valorau decat… 665.799 de dolari (la cursul din 29 mai 2002, ramanand astfel un rest de plata catre SIF Muntenia de 346.405 de dolari, la care se adauga cheltuieli de executare), judecatorii Judecatoriei Sectorului 2 si-au pus si ei girul pe afacere (n.r. – Incheierea nr. 583/CP/20.05.2002 prin care s-a incuviintat executarea silita de catre SIF Muntenia a debitorului Sorin Ovidiu Vintu asupra garantiilor convenite de catre parti). Ca atare, avand girul justitiei, baronii SIF Muntenia au acceptat sa-l curete de datorii pe Vintu, preluand ilegal in contul datoriei personale a acestuia un pachet de actiuni la sandramaua FRGC SA.
Mentionam ca ziarul nostru detine documentele care atesta aceasta escrocherie si e dispus sa le puna la dispozitia autoritatilor. Bineinteles, doar in cazul in care acestea au vointa (si dorinta) sa deschida o ancheta pe aceasta tema.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















