Un roman din trei este bolnav de inima

Conform statisticilor Ministerului Sanatatii, 38,4% din populatia Romaniei sufera de o afectiune cardiaca – mai pe intelesul tuturor, un roman din trei este bolnav de inima. In plus, reprezinta principala cauza de deces, Romania detinand recordul mondial la mortalitatea prin boli cardiovasculare. Aceleasi cifre spun ca in intreaga tara exista aproximativ sapte milioane de cardiaci.

In prezent, ministerul face eforturi pentru remedierea statisticilor, motiv pentru care a lansat un program de relansare a retelei de cardiologie – proiect care a vizat reinfiintarea centrelor si a institutelor de profil. Masura nu este suficienta: autoritatile ar trebui sa initieze o strategie pe termen lung, care sa tintesca prevenirea afectiunii, cu o implicare reala din partea directiilor de sanatate publica. Desi exista un program de sanatate, axat pe preventia bolilor cardiovasculare, rezultatele nu sunt pe masura asteptarilor.

In acelasi context, trebuie remarcat ca accesul bolnavilor la medicamentatia necesara este anevoios. Din cauza ca reteta pentru bolnavii de inima este compensata, nu gratuita, posibilitatile de achizitionare a medicamentelor depasesc cu mult puterea financiara a suferinzilor, in majoritate varstnici.

In Romania, una din trei persoane (38,4%) sufera de o afectiune cardiaca. Se apreciaza ca, in intreaga tara, exista aproximativ sapte milioane de persoane de peste 15 ani cu afectiuni ale aparatului circulator, comparativ cu 5,6 milioane in 1989. Medicii au cazut de acord si statisticile confirma faptul ca bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in Romania de astazi, doua treimi dintre decesele inregistrate anual in tara noastra datorandu-se acestor boli. Romania detine recordul in lume in ceea ce priveste mortalitatea prin boli cardiovasculare, ingrijoratoare fiind ascendenta ratei de crestere anuala a mortalitatii, de 7% la barbati si peste 5% la femei.

Mortalitatea s-a triplat in ultimii 20 de ani

Amplificarea importanta a numarului imbolnavirilor si deceselor determinate de bolile cardiovasculare si cerebrovasculare, de cancer, boli cronice, diabet, a fost interpretata ca o consecinta a schimbarilor demografice, cresterii rapide a sperantei de viata la nastere si de modificarea varstei la care se produc decesele. Daca situatia economica precara genereaza premisele pentru dezvoltarea acestor boli, tarile vestice au ajuns la faza de declin al mortalitatii cardiovasculare si la cresterea semnificativa a sperantei de viata, dar au inceput sa reapara unele boli infectioase considerate a fi tinute sub control (difteria, tuberculoza, tusea convulsiva etc.). In Moldova, mortalitatea prin boli cardiovasculare a crescut in ultimii 20 de ani de 2,5 ori, daca nu de trei ori. Aceasta crestere este diferentiata pe judete, cea mai mare inregistrandu-se in judete cu situatie economica precara, cum ar fi Vasluiul si Botosaniul.

-In prezent, MSF face eforturi pentru remedierea acestei situatii grave, motiv pentru care a initiat un program de relansare a retelei de cardiologie, program care a vizat infiintarea centrelor si a institutelor de cardiologie, inclusiv a celui de la Iasi, si care va continua cu echiparea si dotarea sectiilor judetene de cardiologie astfel incat sa fie capabile sa faca fata cerintelor. Aceste masuri nu sunt suficiente si este necesar ca ele sa fie dublate de efortul pe care-l face fiecare individ sa se protejeze de bolile de inima. Aceste boli nu apar din intamplare, ci sunt urmarea expunerii omului la factorii de risc-, a explicat prof. dr. George Georgescu, seful Centrului de Cardiologie Iasi. Factorii de risc sunt intr-o anumita masura nemodificabili: varsta inaintata, sexul masculin, mostenirea ereditara. Dar sunt si factori care pot fi influentati, cum ar fi HTA, hipercolesterolemia, obezitatea, sedentarismul si fumatul.

Abuzul de sare si stresul favorizeaza hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala este o suferinta intalnita la aproximativ 20% din populatia globului, cresterea valorilor tensionale constituind totodata un principal factor de risc pentru producerea accidentelor vasculare cerebrale, mai ales in zonele a caror populatie are un standard de viata crescut. Numeroase studii epidemiologice au demonstrat ca, in tarile unde programele preventionale au avut drept consecinta scaderea tensiunii arteriale, riscul acci-dentelor vasculare cerebrale a fost diminuat cu 40%. HTA este o boala de care sufera probabil fiecare al doilea roman dupa varsta de 50 de ani. Este oricum cea mai frecventa cauza de consultatii medicale pentru boli cardiovasculare in ambulatoriu si, in afara de obezitate, exces ponderal si diabet, factorul esential este abuzul de sare. -Stresul favorizeaza orice boala, nu numai cele cardiovasculare, dar este demonstrat faptul ca, in conditii de stres, o persoana deja bolnava raspunde mai prost la tratament, face cresteri nedorite de tensiune, riscul accidentelor vasculare cerebrale sau coronariene fiind mai crescut-, este de parere directorul Centrului de Cardiologie.

Depistarea tardiva a bolii

Problema importanta in bolile de inima este ca, atunci cand incep sa dezvolte simptome, de obicei se afla intr-un stadiu avansat si, de aceea, cea mai buna solutie pentru omul sanatos este controlul periodic chiar si in absenta simptomelor. Se impun investigatii de specialitate macar o data la doi ani, pana la varsta de 30 de ani, anual intre 30-50 de ani si peste 50 ani – de doua ori pe an. Obligatorii sunt masurarea tensiunii arteriale, a colesterolului si a glicemiei. -Probabil cel mai bun exemplu este HTA, numita si ucigasul tacut, care evolueaza 10-20 de ani fara nici un simptom si se depisteaza numai daca bolnavul se duce sa-si masoare tensiunea. Si este stupid sa nu faca asta pentru ca este un gest medical banal, ieftin si usor de facut. Cand pacientul cu HTA incepe sa aiba dureri de cap, sa ameteasca si sa se inabuse sau sa aiba dureri in piept, se afla intr-un stadiu foarte avansat, cu toate necazurile ce deriva de aici. In principiu, o tensiune de 140 mm coloana de mercur pentru maxim si de 90 pentru minim este normala, dar este de dorit sa se situeze sub 130 mm si 85 mm. Se spune ca exista o relatie invers proportionala intre valoarea tensiunii si durata vietii-, a concluzionat prof. George Georgescu. Un alt ucigas tacut, supranumit

-boala vaduvelor-, este lezarea trunchiului principal al arterei coronare stangi. Este o forma severa de cardiopatie ischemica in care, prin lezarea acestei artere, cea mai mare parte a muschiului cardiac nu mai este irigata corespunzator, ducand la scaderea capacitatii de pompare a sangelui. Acest lucru poate duce la moartea subita, spontana sau in timpul unui efort fizic, de multe ori chiar in timpul actului sexual si, de aceea, aceasta boala este numita si -boala vaduvelor-.

Metode de preventie

Sfaturile pentru cei care nu vor sa sufere de boli de inima sunt: pastrarea greutatii corporale normale, practicarea unui sport, sa nu fumeze sau sa se lase de fumat, sa-si masoare macar o data pe an tensiunea arteriala si, daca este anormala, sa se adreseze medicului de familie sau specialistului. -Fiecare trebuie sa-si faca o data pe an o analiza de colesterol si o glicemie si, daca se descopera tulburari, trebuie sa se adreseze medicului pentru sfaturi referitoare la regimul de viata si me-dicatie, sa evite grasimile animale si alcoolul. Esential pentru o inima sanatoasa este restrangerea cantitatii de sare consumata-, recomanda prof. Georgescu. Organismul uman normal are nevoie in 24 de ore de 2,5 pana la 4 grame de sare. Practica arata ca obiceiurile alimentare ale poporului roman folosesc un exces de sare fiind frecvente cantitati de peste 15 g pe zi in dieta foarte multor persoane. Se impun masuri obligatorii mai ales la cei cu HTA sau insuficienta cardiaca: eliminarea solnitei de pe masa si a alimentelor cu un continut foarte mare de sare. Acestea sunt: apele minerale care pot fi inlocuite cu sifon; mezelurile si toate conservele de carne, peste, pasare care folosesc sarea drept agent conservant; toate branzeturile conservate, cascaval, branza de burduf, svaiter etc.; vegetalele conservate prin sarare, masline, muraturi, inclusiv cele in otet, ghiveci, zacusca, zarzavaturile puse la sare pentru iarna, care pot fi inlocuite cu cele congelate. Consumul excesiv de alcool poate fi si el un factor de risc pentru ca duce la cresterea tensiunii arteriale, impiedica actiunea medicamentelor antihipertensive. Alcoolul ingrasa si poate naste tulburari de ritm cardiac si are o actiune toxica directa asupra muschiului cardiac, micsorand forta de contractie a acestuia. Daca se consuma cantitati excesive, se poate ajunge la car-diomiopatia alcoolica, iar intreruperea consumului in acest stadiu tardiv nu-i mai aduce foarte multe beneficii. De aceea este important sa stie fiecare cat poate bea si cum. In principiu, cantitati de alcool care nu depasesc o bere sau 250 ml de vin sau 50 g de distilate pot fi consumate de barbati fara nici un risc.

Cristi Donose