Ministerul Culturii și Cultelor a emis cu ceva vreme în urmă un certificat de descărcare de sarcină arheologică, prin care a fost revocat statutul de protecție al Masivului Cârnic. Decizia a fost determinată de intenția celor de la Roșia Montană Gold Corporation de a exploata bogatele rezerve de aur din acest masiv. RMGC ar fi vrut să strămute localnicii din zona Roșia Montană pentru a realiza cea mai mare mină de aur de suprafață din Europa. Numai că planurile acestora sunt, cel puțin pentru o vreme, dejucate de justiție.
Deși arheologi și instituții experte din România și din străinătate au protestat repetat împotriva distrugerii valorilor arheologice de la Roșia Montană pe care acest proiect minier ar cauza-o, s-a continuat cu demersurile. Curtea de Apel Brașov a anulat certificatul de descărcare de sarcină arheologică emis de Ministerul Culturii și Cultelor pentru ca Roșia Montană Gold Corporation să poată exploata Masivul Cârnic de la Roșia Montană. Hotărârea Curții este definitivă și efectul său este acela că galeriile romane și preromane unice precum și întregul Masiv Cârnic sunt din nou protejate. Curtea a respins de asemenea cererea de intervenție în acest caz formulată de Roșia Montană Gold Corporation și a admis cererile de intervenție formulate de mai multe ONG-uri din România. Masivul Cârnic este protejat conform legislației românești în vigoare (Legea 5/2000) ca patrimoniu cultural de interes național. Organizația non-guvernamentală Alburnus Maior i-a ținut piept ministrului Adrian Iorgulescu și a inițiat împotriva ministerului o acțiune în instanță în februarie 2004 pentru a demonstra că nu există nici o bază științifică și legală pentru certificatul de descărcare emis de către MCC. În acest timp s-a încercat să se demonstreze că Masivul Cârnic găzduiește vestigii arheologice protejate ca monument istoric de interes național. În același timp, s-a dovedit că statul român are obligația de a lua măsuri administrative, tehnice și juridice prin care să protejeze acest patrimoniu, iar existența vestigiilor arheologice este incompatibilă cu mineritul la suprafață. Victoria de marți este rezultatul unui litigiu care durează de patru ani și care a inclus numeroase mărturii din partea unor arheologi renumiți în domeniu și din partea unor instituții cu notorietate, precum Academia Română.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
