Peste o mie de notificari revendicative au fost depuse in ultimele cinci luni la APAPS, insumand un capital total de 90.000 miliarde de lei – echivalentul actual a peste trei miliarde de dolari. Printre ultimele cereri se regaseste si cea a regelui Mihai I, care isi cere drepturile asupra fostei fabrici de sticla (STIAZ SA) din Azuga, desi aceasta a fost deja privatizata. Cornel Petreanu, supranumit -regele sticlei-, va trebui astfel sa-l accepte printre actionari pe regele Mihai, daca Justitia nu va hotari altfel.
Sub presiunea timpului si a acestei mize financiare coplesitoare, la care se adauga faptul ca restituirea proprietatilor reprezinta un acquis comunitar prioritar, Guvernul a adoptat in ultima perioada o serie de masuri haotice, incercand sa tergiverseze aplicarea prevederilor Legii retrocedarilor. La inceput, principalele atributii ar fi revenit Autoritatii pentru Privatizare, in portofoliul careia se afla activele industriale si terenurile revendicate. Insa, observand ca o astfel de repartizare ar fi suprasolicitat APAPS, Guvernul a hotarat, saptamana trecuta, formarea unei autoritati pentru -urmarirea- aplicarii Legii retrocedarilor, autoritate care -acorda sprijin si indrumare metodologica- autoritatilor locale si centrale, dar care nu va prelua nici atributiile APAPS (de administrare a bunurilor, pana la restituire), nici raspunderea efectiva pentru aplicarea legii. In plus, pentru ca unele terenuri sa poata fi retrocedate, vor trebui modificate o serie de acte normative, inclusiv cele privind fondul funciar, fiind deja pregatita o ordonanta de urgenta in acest sens.
Reprezentantii mediului de afaceri – asupra caruia se vor repercuta cel mai dur efectele acestei degringolade – apeleaza la rabdarea investitorilor, in timp ce ministerele isi declina competentele, invocand principiul separarii puterilor in stat.
Pentru aplicarea prevederilor Legii retrocedarilor, APAPS este institutia cu cele mai importante atributii, intrucat in portofoliul acesteia se afla activele industriale si terenurile vizate. Restituirea in natura a bunurilor revendicate ori, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii prin echivalent intra in competenta Autoritatii pentru Privatizare, adaugandu-se atributiilor sale de baza (in conditiile in care institutia a anuntat disponibilizarea a peste 200 de angajati). -Cele 1.000 de notificari revendicative inregistrate in ultimele cinci luni insumeaza un capital de 90.000 miliarde de lei (peste 3 miliarde de dolari)-, estimeaza surse guvernamentale, precizandu-se ca -este afectata in mod considerabil atractivitatea ofertelor de vanzare de actiuni lansate de APAPS, intrucat cumparatorii sunt reticenti la achizitionarea unor pachete de actiuni ale societatilor implicate in procese revendicative-. Pe de alta parte, procedandu-se la restituirea in natura, societatea in cauza va trebui sa-si diminueze capitalul social cu valoarea imobilului/terenului retrocedat, ceea ce va determina reducerea numarului de actiuni detinute de stat. Or, se stie ca un pachet mai putin reprezentativ (care acopera un procentaj mai redus din capitalul social) este si mai putin atragator. In unele cazuri, e posibil ca, dupa incheierea procedurilor de retrocedare, sa ramana in portofoliul statului un pachet rezidual reprezentand sub 40% din capitalul social, pachet care -va fi extrem de greu de privatizat-. La astfel de probleme se cauta (abia) acum solutii, cele mai multe dintre acestea anuntandu-se imposibil de realizat fara compromisuri riscante. Reprezentantii comunitatii de afaceri se declara depasiti de situatie, asteptand ca guvernantii – care au repus pe tapet problema retrocedarilor – sa gaseasca si solutiile salvatoare.
Camera de Comert asteapta sesizari
Directorul general al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Teodor Dragan, afirma ca, in principiu, Camera nu are atributii in problematica retrocedarilor, dar -in masura in care actiunile reparatorii afecteaza mediul de afaceri, vom putea primi sesizari din partea membrilor si, pe baza acestora, vom stabili modalitatile de reactie fata de fiecare situatie semnalata in parte-.
Patronatele apeleaza la rabdarea intreprinzatorilor
-Nu toti cei care revendica acum terenuri sau active au si dreptul de a le obtine-, sustine prim-vicepresedintele CNIPMMR, Marian Dumitrescu. El ii invita pe intreprinzatori -sa astepte pana se linistesc apele-, precizand ca -acest proces reparatoriu este un aquis comunitar (una dintre conditiile impuse Romaniei pentru integrarea in Uniunea Europeana – n. red.), pe care nu-l putem impaca, acum, cu interesele investitorilor. Important este ca intreprinzatorii sa aiba incredere in justitie si in legislatia romaneasca si, pana la clarificarea tuturor problemelor, sa se orienteze catre alte modalitati de investitii-. La randul sau, directorul general al UGIR-1903, Stelian Dorobantu, declara ca -forma cea mai moderna de proprietate este cea exprimata in actiuni si titluri de valoare, prin urmare si retrocedarile, dar si investitiile, pot fi facute prin instrumentele pietei de capital, evitandu-se astfel o serie de conflicte si tergiversari inutile-. APAPS -va trebui sa se ocupe (si) de acest aspect al retrocedarilor si consider ca atat investitorii, cat si cei care revendica diverse bunuri si terenuri vor trebui sa dea dovada de intelepciune, asteptand pana se vor stabili cu certitudine cine si cat are dreptul sa primeasca, cu titlu reparatoriu-.
Ministerul pentru IMM isi declina competenta
Problematica retrocedarilor se extinde si catre modul in care intreprinderile mici si mijlocii vor mai putea avea acces la activele disponibile aflate in proprietatea statului, in contextul Legii 10/2001. Referitor la aceasta problema, intr-un comunicat remis redactiei noastre, Ministerul pentru IMM si Cooperatie se arata ca -in principiu, cererile de retrocedare a unor active nu afecteaza aplicarea prevederilor Legii 133/1999- (care stabileste, intre altele, modalitatile de acces al IMM la activele disponibile din proprietatea statului – n. red.). Iar situatiile in care active disponibile intrate in posesia unor cumparatori de buna-credinta sunt revendicate de fosti proprietari -sunt de competenta Justitiei, respectandu-se astfel principiul separarii puterilor in stat-, precizeaza Ministerul pentru IMM.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
