Isărescu: Dacă un „berbec” duce piața spre prăpastie, BNR trebuie să aibă grijă

Dacă piața este dusă în prăpastie de un berbec, Banca Națională trebuie să intervină și să protejeze moneda națională, nu un numit nivel de curs. Am încercat să evităm panica și din acest punct de verere cred că am reușit, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea studiului elaborat de Lucian Croitoru privind atacul speculativ din octombrie 2008.
„Există o teorie întreagă a efectului de turmă. Dacă turma este dusă, adică piața, spre o prăpastie de un berbec, bineînțeles că instituția numită Banca Națională protejând moneda, nu un anumit nivel de curs, trebuie să aibă grijă, să îl mângâie pe cornițe pe cel care nu gândește cum trebuie sau este prea învolburat“, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a spus că s-a scris mult despre atacul speculativ din 2008 și despre „agresivitatea“ intervenției băncii centrale și că sunt necesare unele clarificări.
„S-a spus atunci că intervențiile Băncii Naționale au fost agresive, mai recent am auzit că au fost chiar barbare. Cel care atacă poate să fie agresiv, nu cel care se apără (…) Semnalul a fost clar, că protejăm moneda națională, este produsul nostru, așa cum o bancă comercială își apără un produs, noi ne apărăm produsul. Această instituție emite leul și pånă la adoptarea monedei euro, produsul nostru este de apărat. Nu cred că facem un act de barbarism dacă ne apărăm produsul. Nu fac aici un patriotism din acesta exagerat, spun un lucru absolut normal: când îți protejezi moneda națională nu este nici agresiv, nici barbar, cel mult poți să eșuezi“, a subliniat Isărescu.
Guvernatorul BNR a declarat că apărarea monedei naționale în toamna anului 2008 a fost foarte importantă pentru țară.
„În zilele respective am transmis suficiente semnale pe toate căile și semnalele noastre erau că o depreciere rapidă a cursului putea să fie un motiv de câștig pentru unele bănci comerciale și am înțeles acest lucru, dar pentru noi era o chestiune de viață și de moarte așa cum era și pentru țară“, a subliniat guvernatorul BNR.
O altă clarificare se referă la faptul că operațiunile BNR din octombrie 2008 au urmărit stoparea unui atac de panică, nu un anumit nivel de curs.
„Au fost mulți clienți care scoteau banii din conturi și îi puneau în seifuri, a fost o ieșire masivă de lichiditate (…) Apărarea monedei naționale este mai mult decåt a apăra un nivel de curs“, a spus Isărescu. El a amintit că BNR a atras atenția încă din mai 2008 că se încheie ciclul în care banca centrală va fi debitor net și că băncile ar trebui să fie mult mai atente la lichiditate.
În opinia lui Isărescu, „inundația valutară“ poate fi chiar mai periculoasă decât „seceta valutară“. „Cum procedezi când ai intrări mari de capital? Poți să reduci dobânda la 1% când ai inflație de 6%? Se poate, dar noi n-am avut curajul s-o facem. Oricum, ieșeam total din ceea ce se numește țintirea inflației“, a spus Isărescu. El a spus că BNR a fost nevoită să inoveze și a luat „măsuri neortodoxe“ în condițiile în care dobânzile sunt dificil de redus, iar la nivel mondial există un exces de lichiditate.
„Acum m-am uitat pe ecrane și dobânzile se duc sub 2%. Mă întreb chiar de ce se duc sub 2,25%, cât plătește BNR (pentru facilitatea de depozit – n.r.), și cursul se apreciază. Dar e prima oară? De ani buni trăim asemenea paradoxuri. Când îi pică cuiva cu drag o țară, o piață și așa mai departe, o strånge în brațe, o iubește și varsă ceva capitaluri. Cum să rezolvăm această problemă, unde să ne mai ducem cu dobânzile în jos? Poate mai facem ceva inovații, pentru că și așa la BCE suntem cunoscuți drept banca centrală cu cele mai multe inovații“, a spus Isărescu.