Din cauza carentelor existente la nivelul campaniilor de promovare si informare aplicate de catre institutiile europene la nivelul publicului, foarte multi cetateni ai comunitatii europene percep UE drept -distanta, elitista si neprietenoasa fata de oamenii obisnuiti- si facandu-se vinovata de folosirea unui -limbaj birocratic, prea tehnic, plictisitor si, de aceea, greu de inteles-. Critici dure la adresa metodelor UE de a comunica cu cetatenii Europei se regasesc in concluziile unui sondaj de opinie publicat recent de Gallup Europa, think-tank-ul de la Bruxelles Friends of Europe si EurActiv, cu sprijinul Weber Shandwick Worldwide and European Citizen Action Service (ECAS).
Peste 90% din repondenti au fost oameni cu experienta directa de lucru cu chestiuni legate de UE – activand in interiorul institutiilor UE, ca oficiali in statele membre, in afaceri, in sectorul privat si in media. Tabloul schitat de raspunsurile lor ridica intrebari serioase despre modul in care birocratia europena ar trebui sa abordeze politica informatiei. De altfel, analiza in cauza, efectuata in doua etape la nivelul a 3.500 de repondenti, cat si prin intervievarea a 20 de politicieni de top, jurnalisti si formatori de opinie europeni, arunca o lumina nefavorabila asupra institutiilor UE si reflecta o ingrijorare adanca in randurile repondentilor de nivel profesional in privinta naturii metodelor de comunicare ale UE.
Comisia Europeana, organism neprietenos, birocratic, distant
Potrivit Gallup, rezultatele sondajului releva faptul ca -Comisia Europeana este descrisa de acesti profesionisti ca un organism neprietenos, birocratic, distant fata de oamenii obisnuiti, condus de proceduri complicate, neclare si uneori nerezonabile-. Majoritatea celor care percep CE in acest fel provin din Germania, Italia sau Marea Britanie, in timp ce in ochii scandinavilor si cetatenilor unor tari candidate precum Romania si Turcia, institutiile europene se bucura de o imagine mai pozitiva. In baza principiului -Comunicatia inseamna dialog, informatia inseamna o singura directie-, cei intervievati atrag atentia institutiilor UE asupra necesitatii gasirii unor instrumente mai bune de comunicare la nivelul opiniei publice a beneficiilor apartenentei la Uniunea Europeana, instrumente care sa tina seama de particularitatile fiecarui stat membru. Institutiile implicate in acest studiu atrag atentia asupra faptului ca o mai buna informare publica a insemnat intotdeauna beneficii economice, in special in domeniul economiei informationale digitale. -Un public mai bine informat ia decizii mai bune-, conchide Gallup. Majoritatea repondentilor s-au pronuntat pentru implicarea mai activa si mai consistenta a statelor membre UE in promovarea si publicarea beneficiilor ce rezida din calitatea de membru al comunitatii europene, in timp ce 71% au criticat lipsa de colaborare dintre statele membre pentru promovarea UE. Aproximativ jumatate din cei intervievati s-au aratat nemultumiti fata de practica propriilor state de a ataca Bruxellesul folosind argumente false. Un exemplu in acest sens l-ar constitui fuga de responsabilitate a unor state membre sau candidate fata de efectele pe care le are aplicarea unei legislatii nepopulare la nivelul opiniei publice, acestea preferand sa dea mai degraba vina pe birocratii de la Bruxelles.
Limbaj tehnic si plictisitor
Numai 30% din repondenti cred ca banii ar constitui unul din factorii care contribuie la carentele de informare. Cu toate acestea, majoritatea lor s-au pronuntat pentru o mai buna alocare a resurselor la nivelul presei regionale si locale, ca o metoda de transmitere mai buna a valorilor UE la nivelul statelor membre. 81% din ei au recunoscut ca nu stiu prea multe despre beneficiile aderarii la Uniunea Europeana. Motivul? Inflatia de termeni tehnici plictisitori de care abuzeaza institutiile UE, care face ca mesajul-cheie privind relevanta UE pentru cetateanul european sa se piarda in acest hatis topic. Intrebati care ar fi valorile-cheie ale comunitatii europene, acestia au trecut pe primele trei locuri pacea, libertatea si prosperitatea, in timp ce securitatea a fost situata in coada clasamentului.
Necesitatea unei implicari mai largi a factorilor de decizie europeni
La capitolul solutii de imbunatatire a capacitatii de informare a institutiilor UE, repondentii s-au pronuntat pentru o mai larga implicare a factorilor politici europeni in explicarea la nivelul cetatenilor statelor membre atat a beneficiilor calitatii de membru UE, cat si a efectelor si pierderilor pe care le-ar putea suferi in cazul in care tara lor s-ar retrage din comunitatea europeana. Instrumentele pentru popularizarea acestor informatii? Vizite ale oficialilor europeni la nivelul statelor membre si candidate, o mai buna interactionare cu media, o reactie mai prompta la evenimente din partea institutiilor si reprezentantilor UE, apelul la ultimele tehnologii de comunicare – MMS, SMS, Internet, televiziune digitala -, elaborarea unui mesaj-cheie interesant, fara detalii impovaratoare, si adaptarea acestuia la audienta specifica, angajarea de ambasadori ai bunavointei din randul personalitatilor si celebritatilor sau elaborarea asa-numitelor CCC – -Communications Task Force- – formate din politicieni, oficiali UE si jurnalisti la nivelul fiecarui stat membru pentru transmiterea mesajului UE. Nu in ultimul rand, 80% din cei intervievati s-au pronuntat pentru elaborarea unui studiu de amploare care sa trateze impactul pe care Europa comunitara il are asupra cetatenilor sai in toate domeniile de activitate, al carui rezultat sa fie larg raspandit la nivelul statelor membre si candidate la UE.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
