„Asul” din mâneca Noricăi: Brătienii și Maniu

Vicepreședintele PNL Norica Nicolai a încercat să dărâme toate argumentele invocate de șeful statului și de societatea civilă legate de refuzul de a o "oficializa" la Justiție. Flancată de câțiva liberali săritori, Nicolai a lăsat

deoparte delicatețea feminină sub care a încercat să se acopere într-o declarație anterioară, limitându-se doar la justificări patetice. Dintr-un lung șir de contraargumente, Nicolai a susținut că nu a cerșit niciodată un post de ministru, ba chiar a refuzat unul odată cu remanierea Cabinetului Tăriceanu. A uitat să precizeze că îi fusese oferită șefia Ministerului Muncii, și nu una dintre pozițiile vizate de ea – Apărarea sau Justiția. 
În discursul său, Norica Nicolai a făcut referire la încrederea pe care o are încă în sistemul juridic din România, și-a arătat speranța ca, împreună cu șeful statului, "să conlucrăm cu decență", ba chiar a invocat numele Brătienilor, într-o încercare forțată de a compara consecvența PNL, ca partid istoric, cu încăpățânarea actualei conduceri liberale de a o susține pentru Justiție. Cu ce drept?! Amintim că înainte de a fi o urmașă a Brătienilor, Norica Nicolai a fost membru PNȚCD, până în anul 2000. Atunci, Nicolai a fost exclusă din partid și primită în PNL datorită susținerii pe care a arătat-o lui Theodor Stolojan (pe care liberalii îl voiau candidat la Președinție).

Spatele

Liberalii au strâns rândurile pentru a-i susține cauza lui Nicolai. Aceasta a fost apărată de argumentele lui Radu Stroe, ca președinte al Comisiei SRI din Parlament, de Radu Câmpeanu, președinte fondator al PNL, vicepreședintele Crin Antonescu și președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu. Inclusiv premierul Călin Popescu Tăriceanu a pledat pentru Norica Nicolai, anunțând că îi va solicita șefului statului o întâlnire pentru a lămuri cazul ministrului justiției.