Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, Ilie Sarbu, declara ca Romania si-a facut toate temele pentru a beneficia de finantare prin Programul SAPARD incepand de anul viitor. -Am reusit sa recuperam toate intarzierile. In prezent, Agentia SAPARD este in curs de acreditare pe plan intern si urmeaza ca pana la sfarsitul anului sa fie acreditata si de catre Uniunea Europeana-, afirma Ilie Sarbu. Saptamana trecuta, toate institutiile responsabile cu implementarea programului s-au intalnit si au stabilit un grafic pentru respectarea calendarului de desfasurare a procesului de acreditare nationala. -S-au cheltuit multe miliarde de lei, s-au facut investitii uriase si eforturile noastre nu pot fi luate in gluma. Trebuie sa ni se spuna foarte clar ce gresim, nu sa ni se faca reprosuri dupa ce cheltuim sume enorme. Acordam atentie maxima realizarii in termen a tuturor etapelor care trebuie parcurse si ultimele semnale de la Uniunea Europeana sunt pozitive. Programul SAPARD reprezinta o oportunitate si o miza considerabila pentru statele candidate, care poate dinamiza investitiile in sectoare cu mare capacitate de absorbtie de capital, cum sunt agricultura si industria alimentara-, spune ministrul Sarbu.
Raportul de autoevaluare a fost finalizat
La inceputul lunii octombrie, reprezentantii Ministerului Integrarii Europene, Ministerului Finantelor Publice, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si ai Agentiei Nationale Sanitar-Veterinare au discutat aspectele legislative care trebuie rezolvate pana la inceperea derularii programului. In domeniul Mediului si in cel Sanitar-Veterinar este necesara urgentarea armonizarii legislatiei cu privire la eliberarea Acordului de Impact asupra Mediului si a Avizului Sanitar-Veterinar, in caz contrar existand riscul ca proiectele sa nu fie eligibile pentru program. De asemenea, a fost finalizata revizuirea Raportului de Autoevaluare si a fost transmis atat Comisiei Europene si Delegatiei Comisiei Europene in Romania, cat si Ministerului Integrarii Europene. In cursul acestui an au fost infiintate opt centre in Timisoara, Alba Iulia, Satu Mare, Iasi, Targoviste, Constanta, Craiova si a fost inaugurat sediul Agentiei SAPARD din Bucuresti. Ilie Sarbu declara ca si la sediul fiecarei Directii Generale de Agricultura sunt cinci-sase angajati care se ocupa de Programul SAPARD.
Proiectele se primesc numai dupa acreditarea Agentiei SAPARD
Ministrul agriculturii ii avertizeaza pe cei care vor sa beneficieze de bani prin acest program ca, pana cand Agentia SAPARD nu va fi acreditata de UE, nu pot beneficia de fonduri. -Proiectele se primesc numai dupa acreditarea Agentiei-, precizeaza Ilie Sarbu. Dupa lansarea oficiala a programului, se va acorda o perioada pentru pregatirea si intocmirea proiectelor, timp in care solicitantii trebuie sa obtina vizele si autorizatiile necesare si obligatorii in conformitate cu legislatia nationala. Documentatia depusa trebuie sa contina, dupa caz, un memoriu justificativ, plan de afaceri sau studiu de fezabilitate, elaborate dupa o structura care va fi pusa la dispozitia solicitantilor o data cu lansarea oficiala a programului. In primul an de implementare vor fi finantate trei domenii: imbunatatirea prelucrarii si a marketingului produselor agricole si piscicole, dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale si asistenta tehnica.
Incepand cu anul 2000, Uniunea Europeana a initiat un program special de asistenta financiara pentru sprijinirea agriculturii si dezvoltarii rurale in 10 state din centrul si estul Europei candidate la aderare. Romania ar urma sa primeasca anual 153,2 milioane de euro pana in 2006, sub forma de credite nerambursabile, pentru a facilita adoptarea legislatiei comunitare din domeniu si pentru a imbunatati competitivitatea sectorului agricol.
Fondurile vor fi alocate pe baza de proiecte private si publice. Proiectele private (generatoare de venit) vizeaza investitii in exploatatiile agricole sau in prelucrarea produselor agricole, iar cele publice (care nu genereaza venit) sunt cele aferente masurii privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale sau managementul resurselor de apa ori impaduriri. Sumei alocate de UE i se va adauga o cofinantare nationala din bugetul de stat de 25% (circa 50 milioane de euro anual). Regulile de cofinantare sunt diferite pentru beneficiarii privati si cei publici. Astfel, beneficiarii privati trebuie sa finanteze, cu fonduri proprii, 50% din valoarea proiectului. In schimb, beneficiarii publici (de exemplu, comunitatile locale) pot beneficia de finantare 100% a proiectelor, cu conditia ca acestea sa nu genereze venituri.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
