-Romania are o problema serioasa de imagine si comunicare-

La 31 de ani, Marcela Moss ocupa de cinci ani functia de director de marketing-comunicare in cadrul companiei Mobexpert. A absolvit Facultatea de Comert, specializarea marketing, din cadrul Academiei de Studii Economice, promotia 1997, dupa care a urmat, doua luni, un stagiu de pregatire la Bruxelles. A inceput sa lucreze ca asistent de marketing, in cadrul Mobexpert, iar in doi ani a devenit director. Este o fire vesela si plina de energie, care te cucereste.

– Pentru inceput, va propun sa definim, mai exact, atributiile dv. ca director de marketing.

– In primul rand, trebuie sa stabilesti strategia comerciala a companiei, iar de aici sa dezvolti strategia de comunicare. Este adevarat ca trebuie sa cunosti foarte bine produsele, piata, preturile, concurenta. Nu poti sa te limitezi, strict, doar la comunicare. Apoi, este foarte important sa cunosti nevoile oamenilor, pentru ca, pana la urma, nu este foarte important ce le oferim noi, ci ceea ce isi doresc ei.

– Ce scrie in fisa postului? Care sunt principalele activitati?

– In fisa postului sunt scrise foarte multe lucruri, despre care as putea vorbi cateva ore bune. Cele mai importante atributii sunt: coordonarea activitatii de marketing, stabilirea cercetarilor de realizat, intocmirea planului anual de marketing, stabilirea strategiei si punerea in practica a politicii de comunicare, elaborarea bugetului pentru campanii promotionale, analiza veniturilor si cheltuielilor de publicitate, pentru fiecare campanie in parte, analiza concurentei, organizarea promovarii in magazine, media buying&media planning, pr. etc.

Principalele obiective de marketing sunt cresterea cotei de piata si cifra de afaceri. Strategia de comunicare vizeaza consolidarea imaginii actuale si cresterea notorietatii. Practic, ma implic in tot, pentru ca, neavand un buget foarte mare, realizam in-house cea mai mare parte din activitati.

-Am prins gustul marketingului in facultate-

– In cat timp se formeaza un bun om de marketing? Dar un bun director?

– Depinde. E greu. Iti trebuie minimum cativa ani. Un bun director de marketing insa nu trebuie sa se limiteze doar la aspecte generale, ci trebuie sa fie atent la toate detaliile.

– Cum ati nimerit in domeniul marketingului? Ati fost descoperita de cineva sau erati hotarata inca de pe bancile scolii?

– Sunt, prin formatie, un om de marketing. Am terminat liceul economic, si era evident ca o sa merg tot pe panta asta. In liceu am auzit pentru prima oara termenul de marketing. Nu am inteles absolut nimic, mi se parea o chestie abstracta si intangibila. Am intrat apoi la ASE, la Comert, specializarea marketing. Am prins gustul in timpul facultatii si cred ca o mare contributie au avut si profesorii mei, si aici pot sa amintesc de Ioana Popescu si Constantin Florescu, dar si seminaristii care stiau sa sintetizeze materia si sa ne canalizeze exact pe aspectele esentiale. La terminarea facultatii nu cunosteam pe nimeni, intamplarea a facut sa am o prietena in Belgia si ea m-a ajutat sa merg in cadrul companiei in care tatal ei lucra. Prin intermediul lor, am avut norocul sa plec afara si sa vad cum lucreaza oamenii pe acest domeniu. Am facut un stagiu de doua luni la Bruxelles.

-Avem un mare handicap in lipsa de infrastructura-

– Daca ar fi sa o luati de la capat, ati alege tot marketingul?

– Daca ar fi sa mai fac o alta facultate, as alege marketing, dar pe turism si servicii. Mi-ar placea sa ma implic in acest domeniu, mai ales ca Romania are o serioasa problema de imagine si de comunicare a potentialului. Deocamdata exista un mare handicap al tarii noastre pe acest segment, legat de infrastructura. Toti prietenii mei care au venit in Romania au fost incantati de peisaj, dar dezamagiti de calitatea infrastructurii.

-Se face prea multa teorie la ASE, in detrimentul practicii-

– In ce masura se potriveste ce ati invatat din manuale, de la profesori, cu ceea ce faceti acum?

– Sunt bune si manualele; in continuare citesc carti si pastrez si legaturile cu profesorii din facultate, pentru ca in aceasta meserie trebuie sa fii pregatit, atat pe partea teoretica, cat si pe cea practica. Nu poti sa fi un bun practician fara a avea o baza teoretica. Insa este evident ca inveti multe lucruri din practica. Profesorii nu urmareau sa faca legatura intre teorie si practica. Se face prea multa teorie la ASE, in detrimentul practicii. La terminarea facultatii mi-am facut lucrarea de licenta pe Marketing Direct. Atunci nu se putea vorbi despre un marketing direct foarte bine cristalizat la noi si ii rugam pe prietenii mei din Belgia sa-mi trimita carti pentru a ma documenta.

– De ce merita si de ce nu merita sa te ocupi atat de mult cu dezvoltarea imaginii unei firme?

– Sunt de principiul ca, daca nu iti place ceea ce faci, nu faci bine, si daca nu te pasioneaza ceea ce faci, faci lucruri proaste. In momentul in care iti propui sa transformi un nume lucru intr-o marca o faci din pasiune. Nu exista jumatati de masura aici. Atunci cand faci strategia de comunicare pentru o marca anume iti asociezi si tu numele.

– Cu atatea treburi pe cap, e clar cat timp liber aveti. Cu ce se umple acesta?

– In ultima vreme nu am prea mult timp liber, pentru ca vin inclusiv sambata la serviciu. Pot pleca si la ora 20.00, dar la fel de bine se intampla sa plec si la 23.00. Insa, in putinul timp liber pe care il am, imi place sa merg la sala sau sa ies din Bucuresti (si imi doresc sa o pot face mai des), sa citesc, sa merg la cumparaturi.

-In fiecare an, schimbam 30% din oferta-

– Care sunt potentialii concurenti care ar putea aparea si cum veti contracara aceste aparitii?

– Se aude ca va intra pe piata Ikea, insa in mod sigur nu anul acesta. Bineinteles ca, in momentul in care ai un concurent de o asemenea talie, si comunicarea va deveni mai agresiva, mai prezenta. Pe de alta parte, marcile internationale sunt un fel de -Mecca- in Romania si atrag foarte mult la inceput, insa fiecare are locul sau bine definit in piata. Din respect fata de consumatori, ne straduim sa le oferim produse si servicii de calitate, similare cu cele oferite de marcile europene (magazine de mare suprafata, diversitate de produse si stiluri in pas cu tendintele europene). Noi, de exemplu, schimbam in fiecare an 30% din oferta.