Se spune ca munca l-a creat pe om, dar ca nici lenea n-a omorat pe nimeni. Iar confirmand parca ironica zicala, datele celor mai recente statistici demonstreaza ca cei care petrec cel mai mult timp la serviciu nu sunt intotdeauna cei mai castigati. Pe de alta parte, specialistii atrag atentia asupra faptului ca cei care se lasa prea mult pe tanjeala nu pot spera sa atraga prea multi investitori, iar eficienta acestora va scadea vazand cu ochii.
Din datele studiului realizat de Grupul European Consultativ pe probleme economice reiese ca francezii sunt cu siguranta relaxatii Batranului Continent, deoarece nu petrec anual mai mult 1.568 de ore la serviciu. In apropierea lor, pe la coada clasamentului, se situeaza si danezii (1.613 ore), olandezii (1.648) si germanii, mai ales cei aflati in partea vestica a tarii (1.648). In tarile recent aderate, lumea pare sa fie ceva mai muncitoare. Estonienii, ungarii, letonii si polonezii sunt cei mai harnici, fiecare cu un total de 1.840 ore de munca pe an. Dintre statele ultimului val de extindere, Malta, Slovacia si Cipru par sa-si bata mai putin capul cu statul la slujba, dar nici in aceste cazuri media anuala nu coboara sub 1.710 ore.
Analizand datele studiului, redactorii publicatiei ungare -Magyar Nemzet- au ajuns la concluzia ca timpul petrecut la munca nu este intotdeauna cea mai importanta variabila pentru cresterea productivitatii. Jurnalistii au atras atentia asupra faptului ca slovacii, care au stat mult mai putin pe la serviciu, au reusit -sa sufle- Ungariei cateva contracte importante in domeniul industriei producatoare de masini.
Insa cazul francez, o exceptie de invidiat pentru cei care nu sunt impatimitii orelor suplimentare, poate fi explicat prin faptul ca, in urma cu cativa ani, in aceasta tara a fost introdus programul de munca saptamanal de 35 de ore. Este voba despre o prevedere legislativa votata in perioada anterioarei guvernari, pe care insa actuala coalitie a modificat-o tinand cont de faptul ca programul redus facea in mod evident nota discordanta cu tendintele europene. Si desigur -cele 35 de ore- nu au fost de bun augur nici pentru dezvoltarea economica a tarii.
Franta insa nu a fost singurul stat european care a avut batai de cap din cauza normei saptamanale de munca. In Germania, propunerea referitoare la marirea programului de lucru a provocat puternice tensiuni sociale si, desigur, o scadere de popularitate pentru actuala coalitie de guvernare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
