Desi oficialitatile maghiare au ales sa nu priveasca raportul Comisiei de la Venetia ca pe un obstacol in aplicarea Legii statutului, documentul juristilor europeni scoate in evidenta o multime de inadvertente ce vin in contradictie cu standardele internationale.
De altfel, proaspat intorsi de la -proces-, diplomatii romani au si intocmit un document comparativ privind incompatibilitatile legii cu recomandarile din raport.
Ungariei i se reproseaza diplomatic, intre altele, ca nu a consultat Romania, ca a extins implicarea sa dincolo de protectia culturii si limbii minoritatilor sale si ca a facut o lege cu aplicabilitate numai in tarile vecine.
In acelasi timp, asa-numitul -plan B- al diplomatilor maghiari este destul de subtire.
Decizia de a distribui prin consulate legitimatiile de maghiar nu e agreata de europeni, recomandandu-se ca acestea sa nu emita alte acte decat cele obisnuite in dreptul international. In plus, chiar daca raportul are caracter consultativ, Romania nu a epuizat toate caile de atac, putand apela inclusiv la Curtea Internationala pentru Arbitraj, de vreme ce Ungaria a incalcat tratatul bilateral refuzand sa solicite consimtamantul Romaniei in privinta Legii.
MAE roman a gasit 10 inadvertente majore
Desi diplomatii ungari s-au straduit din rasputeri sa traduca in sens favorabil pentru Budapesta raportul Comisiei de la Venetia, documentul oficial nu este nici pe departe incurajator pentru autorii Legii statutului privind maghiarii din tarile vecine Ungariei.
Construit intr-un limbaj diplomatic destul de greu de decodat, raportul face cateva referiri clare la incompatibilitatea legii cu standardele europene. Mai mult, la o privire mai atenta se pot extrage din context argumente clare ce conduc la concluzia ca Ungaria nu-si va putea pune in practica cu succes nici macar -planul B-, adica folosirea consulatelor pentru distribuirea legitimatiilor de maghiar.
Cu toate acestea, ministrul ungar de externe, Nemeth Zsolt, a spus raspicat ca Ungaria nu va modifica legea.
Protectia limbii si culturii, singurele interventii permise
Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept precizeaza, in raportul pe care ungurii se incapataneaza sa-l priveasca optimist, ca statele inrudite se pot implica in protectia minoritatilor din alte tari numai in masura in care scopul urmat este mentinerea legaturilor lingvistice si culturale autentice.
-Respectarea cadrului existent al protectiei minoritatilor este in mod obligatoriu o prioritate-, se arata in document.
Or, legea fabricata in laboratoarele de la Budapesta depaseste facilitatile care au ca scop protectia culturala si lingvistica. Mai mult, juristii europeni sunt de parere ca masurile de acest gen nu trebuie sa fie luate in nici un caz in mod unilateral.
-Adoptarea de catre state de masuri unilaterale… este legitima numai daca principiile suveranitatii teritoriale a statelor, pacta sunt servanda, relatiile de buna vecinatate intre state si drepturile si libertatile omului sunt respectate.-
Partea maghiara a adoptat legea fara consultari cu Romania, iar comisia a sesizat acest fapt, concluziond ca in primul rand trebuie respectate tratatele bilaterale.
-Este de neconceput, de fapt, ca tara in care locuiesc indivizii in cauza sa nu aiba un cuvant de spus intr-o astfel de chestiune.-
In cazul in care astfel de legi nu se aplica cetatenilor straini aflati in strainatate, in domenii care nu sunt acoperite de tratatele bilaterale sau de cutuma internationala, care sa permita statului inrudit sa prezume consimtamantul statelor de cetatenie, juristii sustin ca acest consimtamant trebuie cerut inainte de implementarea oricarei masuri. E deja notoriu faptul ca oficialii maghiari au batut Ardealul in ultima vreme neoficial in hoarde, dar nu au cerut oficial consimtamantul Romaniei.
O alta inadvertenta majora intre ceea ce contine legea si ceea ce recomanda Comisia de la Venetia este legata de zona politicului.
Comisia spune: -Documentul administrativ apartinand minoritatilor lor inrudite nu trebuie sa aiba drept scop stabilirea unei legaturi politice intre beneficiar si statul inrudit-.
Legea statutului insa prevede altceva: -Legea are drept scop sa asigure ca maghiarii care traiesc in tarile vecine sa formeze o parte a natiunii ungare ca intreg si sa promoveze si sa conserve bunastarea acestora, precum si sa ii constientizeze asupra identitatii lor nationale in cadrul statului in care traiesc-.
-Planul B- e subtire
Controversata lege mai prevede printre altele si emiterea certificatului de maghiar, la recomandarea organizatiilor care reprezinta comunitatea maghiara. Comisia nu este insa de acord cu aceasta chestiune. -Acordarea de catre un stat de functii administrative, cvasioficiale, asociatiilor nonguvernamentale, inregistrate in alta tara, constituie o forma indirecta de exercitare a Puterii in stat-, se precizeaza in raport.
In acelasi timp, juristii afirma ca orice forma de certificare nu se poate realiza decat de autoritatile consulare. Totusi, consulatele nu pot emite, conform comisiei, decat acte obisnuite si nu pot fi investite cu alte sarcini care ar trece dincolo de ceea ce este in mod obisnuit practicat si admis in mediul international.
Or, partea maghiara isi luase in calcul ca va distribui linistita legitimatii de maghiar prin consulate.
Romania nu si-a epuizat caile de atac
Faptul ca legea este profund neeuropeana a fost acum confirmat voalat si de comisie. MAE roman a gasit pentru moment nu mai putin de 10 incompatibilitati flagrante intre raportul comisiei si continutul actului normativ. In acest context, caile de atac nu s-au epuizat. Chiar in documentul juristilor europeni se precizeaza ca incalcarea tratatelor care au fost incluse in Pactul de Stabilitate poate fi arbitrata la Consiliul International de Arbitraj si la Curtea Internationala de Arbitraj. De altfel, ar fi si un prim caz de acest gen judecat de Curte.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
