Securitatea energetică reprezintă una dintre cele mai importante teme europene la care cele 27 de state membre ale UE încearcă să găsească soluții și alternative cât mai viabile. Deși UE a avut de înfruntat o criză a gazelor chiar în mijlocul iernii din anul 2009, cauzată de disensiunile pe relația Kiev-Moscova, atunci când o bună parte a celor 500 de milioane de cetățeni ai UE au înghețat în case, Bruxelles-ul pare mai mult pasiv și într-o permamentă expectativă pentru a nu deranja principalul furnizor de gaz în Europa – Rusia. În tot acest timp, România, țară care își asigură două treimi din necesarul de gaz din producție proprie, încearcă tot mai intens să ofere întregii Europe o alternativă la gazul rusesc pentru ca astfel de situații să nu arunce din nou Europa într-un haos energetic. Mai mult, statele din jurul Mării Caspice încep să acorde din ce în ce mai multă atenție României, pe care o văd ca pe un punct nodal energetic de pătrundere a gazelor caspice pe piața consumului european.
O poartă spre UE
În această logică s-a exprimat și președintele Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov, care a declarat ieri, cu ocazia vizitei sale la București, că țara sa consideră România „o poartă“ către UE, salutând dezvoltarea relațiilor politice bilaterale, cât și cele economice. „Între Turkmenistan și toată Uniunea Europeană se desfășoară o dinamică relație de cooperare. (…) Noi vedem România ca pe un inel de legătură cu UE, ca pe o poartă către UE. Doresc să mulțumesc conducerii României pentru invitația de a veni în minunata dumneavoastră țară și domnului președinte Băsescu pentru contribuția sa la dezvoltarea acestei relații și atenției pe care o acordă relațiilor dintre Turkmenistan și România“, a spus Berdîmuhamedov, în cadrul unor declarații de presă comune cu Traian Băsescu. Liderul de la Cotroceni a afirmat la rândul său că fără Azerbaidjan și Turkmenistan proiectul Nabucco nu poate fi unul realizabil, opinând totodată că solicitările unor garanții politico-economice în ceea ce privește cumpărarea acestui gaz caspic sunt perfect justificate. „Trebuie să fac publică satisfacția mea pentru disponbilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetică a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. În același timp, însă, considerăm absolut corectă solicitarea expresă a Turkmenistanului de angajare în aceste proiecte bazată pe două elemente fundamentale: un acord politic între UE și Turkmenistan și constituirea unui consorțiu în vederea realizării conductei pe sub Caspica între Turkmenistan și Azerbaidjan“, a declarat Băsescu.
Fronturi energetice complementare
Proiectul Nabucco are o importanță crucială în ceea ce privește diversificarea surselor de energie, ca alternativă la importurile europene de gaz rusesc. Gazoductul urmează să aducă gaze din Asia Centrală pe ruta Turcia – Bulgaria – România – Ungaria – Austria. Costurile acestui proiect sunt estimate la circa 7,9 miliarde de euro. România plătește în prezent un preț de circa 470 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz rusesc, unul dintre cele mai mari prețuri. De asemenea, președintele Băsescu și omologul său azer, Ilham Aliev, a convenit luna trecută punerea în aplicare a parteneriatului strategic dintre cele două țări în special în domeniul energetic. Eforturile Bucureștilor de a obține gaz mai ieftin se vor concretiza și în ceea ce privește proiectul AGRI, inițiativă ce are la bază extragerea gazelor din Azerbaidjan, preluarea și lichefierea lui în Georgia și transportarea sa pe Marea Neagră către România, în portul Constanța.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
