O interesanta prezentare a situatiei romanilor din Bulgaria, realizata, in urma cu doi-trei ani, de experti romani implicati in problematica minoritatilor, releva faptul ca batalia pentru controlul acestor comunitati este extrem de acerba. Practic, se poate spune ca, dupa exemplul Budapestei, s-a inteles ca minoritatile pot reprezenta arme eficiente in lupta pentru largirea sferei de influenta in statele in care acestea traiesc. Din nefericire, Romania nu a fost interesata, si nici nu pare a fi, in castigarea unor drepturi firesti pentru minoritatile sale din tarile vecine, fapt pentru care terenul pierdut este destul de greu de recuperat. De exemplu, in Bulgaria, Romania a pierdut, prin abandon, o importanta comunitate de romani, formata din mai mult de 150.000 de membri. La fel se intampla si cu minoritatea din Valea Timocului si nu numai, pe care, daca le-ar incuraja in dezvoltare economica, culturala, ar putea realiza, chiar si intr-o proportie mai mica, ceea ce a reusit Ungaria. Or, Romania nu a reusit pana in prezent nici recunoasterea, ca minoritate si drepturile ce decurg din aceasta, a acestor importante comunitati de catre guvernele tarilor in care traiesc.
Romanii din Bulgaria, victime ale recensamintelor trucate
La primul recensamant, efectuat in 1905, au fost recunoscuti in Bulgaria aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor din 1920, recensamintele bulgare ii impart pe romani in doua categorii: de limba daco-romana (57.312 de persoane) si de limba macedo-romana (1.749 de persoane). Statisticile fiind mai multe, la o sumara analiza a lor se poate observa cum, de exemplu, in doar in opt ani au fost dati disparuti… 67.341 de romani. In fine, in 1938 se ajunge acolo unde se dorea de fapt si, in Anuarul Statistic, aparut la Sofia, la pagina 29, in tabelul populatiei repartizate pe limba materna, elementul roman a disparut complet, figurand la alte limbi. Cei peste 150.000 de romani, care traiau in peste 70 de localitati, au disparut peste noapte. Asa se face ca, in baza acestor statistici, autoritatile bulgare au suprimat toate scolile romanesti. Oricum, din 1933, populatia romana nu mai avea dreptul nici la slujbe religioase in limba materna.
Divide et impera!… Si romanii s-au divizat
In ceea ce priveste pozitia Sofiei anilor *90 fata de minoritatile de pe teritoriul Bulgariei, in prezentarea amintita in cele de mai sus se mentioneaza: -Drumul spre recunoasterea entitatii si identitatii nationale a minoritatilor din Bulgaria este mai anevoios, Constitutia bulgara nerecunoscand termenul de minoritate nationala, ci doar de <comunitati etnice>, limitand scrupulos drepturile de organizare a acestora. Singura concesie a fost facuta, din considerente de politica interna si externa, minoritatii turce, cu peste 1,5 milioane de persoane, care s-a organizat in <Miscarea pentru Drepturi si Libertati>, inregistrata ca organizatie politica in luna mai 1990 si care a devenit partid politic in luna august 1991-.
Romanii, in schimb, reprezentand a doua minoritate ca marime si importanta din Bulgaria, de-abia au reusit sa-si incropeasca o Asociatie a Vlahilor din Bulgaria (AVB), organizatie pe care diferite autoritati bulgare au reusit sa o anihileze prin metode gen -divide et impera-. Predispusi, romanii s-au divizat…
Subtraturi
Tot ca rezultat al eforturilor unor autoritati bulgare, AVB s-a inscris in -Uniunea Federalista a Grupurilor Etnice din Europa- (mai 1993), pentru directionarea atentiei spre o organizatie cu caracter doar consultativ, urmarindu-se slabirea legaturilor Asociatiei Vlahilor cu institutii de profil din Romania. Prin aceasta aderare, practic, liderii AVB au negat originea comuna a vlahilor si romanilor, situandu-se pe pozitii de respingere a dezvoltarii legaturilor cu institutii din Romania, argumentul invocat fiind -inexistenta, in prezent, a conditiilor necesare apararii intereselor comunitatii romane din Bulgaria-. De asemenea, se mai invoca inertia din cadrul departamentelor insarcinate cu problemele minoritatilor etnice romane, facandu-se insistent comparatii cu politica -inspirata-, dusa de autoritatile de la Budapesta in domeniul minoritatilor din afara granitelor. In aceeasi prezentare de situatie, se mai afirma ca, -La nivelul conducerii AVB, se apreciaza ca, in conditiile perpetuarii acestor stari de lucruri, minoritatile de origine romana devin din ce in ce mai vulnerabile, nu numai fata de autoitatile din tarile de resedinta, dar si fata de diverse foruri occidentale insarcinate cu problematica etnica, in care ?çungurii dispun de suficiente parghii pentru a le alinia la initierea de actiuni straine intereselor Romaniei in zona?ê. In acelasi context, mai trebuie mentionat si faptul ca Agentia pentru Bulgarii din Strainatate, cu sprijinul Guvernului sofiot, a reusit sa imprime un spirit ofensiv activitatilor desfasurate de diverse structuri organizatorice ale acestei etnii din tarile vecine. Un alt aspect interesant consta in faptul ca despre aceasta agentie se informeaza ca, -pentru etnicii bulgari aflati in afara granitelor, in subordinea Guvernului bulgar functioneaza Agentia pentru Bulgarii din Strainatate, ale carei actiuni sunt adesea sustinute financiar si cu donatii din partea Fundatiei Soros-. Relevant mai este si interesul Sofiei, si modul in care se urmareste acesta, in zona Republicii Moldova, tot pe frontul controlului unor minoritati.
Vlad Cernea
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
