Restructurarea sectorului de distributie, conditie esentiala pentru succesul procesului de privatizare

I. Expunere de motive privind restructurarea sectorului de distributie, in vederea privatizarii

In 1998, o data cu crearea CONEL, s-a mentionat printre altele si intentia Guvernului Romaniei de a privatiza producerea si distributia de energie. La acel moment nu exista o directie clara de actiune, dar declaratia politica angaja Romania pe drumul privatizarii in sectorul energetic. Actualul Guvern a trecut de la faza de intentie la actiuni hotarate in acest sens, reflectate prin declaratii politice ferme si prin includerea in Programul de guvernare a unui plan general privind privatizarea obiectivelor energetice.

Se mentioneaza, in documentul programatic amintit, ca se vor infiinta opt societati de distributie si se vor privatiza doua societati de producere si respectiv cate doua societati de distributie pe an. In tot acest proces, se va urmari realizarea unor obiective generale de baza. Aceste obiective, chiar daca nu sunt explicit mentionate in acest Program de guvernare sau intr-un alt document oficial, ar putea fi formulate astfel:

1. Asigurarea protectiei clientilor, prin crearea unei piete libere

Liberalizarea pietei de electricitate aduce o presiune concurentiala, care are rolul de a proteja clientii intr-un mod eficient, dar cu o singura conditie: companiile de pe piata trebuie sa manifeste comportament si interese eterogene. Acest lucru nu poate fi realizat decat prin privatizarea acestor companii, iar numarul investitorilor ar trebui sa fie relativ mare. Din acest motiv, una dintre etapele care trebuie indeplinite, inaintea inceperii privatizarii propriu-zise, este restructurarea sectorului, in asa fel incat eterogenitatea cautata sa nu duca la dezechilibre functionale pe piata respectiva. De asemenea, este importanta si cota de piata permisa pentru un investitor, participant la privatizare, avandu-se in vedere prevederile Legii concurentei, respectiv Legea 21/1996, care a creat atat institutia abilitata a emite reglementari in vederea preintampinarii concentrarii investitiilor de piata – Consiliul Concurentei -, cat si institutia responsabila cu supravegherea respectarii legislatiei ce reglementeaza domeniul concurentei – Oficiul Concurentei. S-a observat din experienta internationala din tarile care au trecut prin procese similare ca detinerea unei proportii mai mare de 20% duce la distorsiuni ale mecanismelor de piata si ale practicilor comerciale specifice concurentei loiale.

2. Mentinerea securitatii alimentarii cu energie electrica a tarii

Este adevarat ca acest obiectiv depinde mai ales de existenta unei politici energetice coerente, dar este foarte importanta si consecventa aplicarii acestei politici in toate subsectoarele. Coerenta in gestionarea resurselor energetice si a sistemului energetic, in general, obliga la orientarea privatizarii catre investitorii strategici, care au posibilitatea financiara si tehnica de a dezvolta afacerile companiilor pe care le preiau si de a contribui, in acest fel, la mentinerea securitatii energetice.

3. Crearea bazei de capital necesare pentru asigurarea unui nivel corespunzator de investitii

Acest obiectiv intrevede nu doar acoperirea stricta a necesarului de investitii din sector, dar si crearea surselor pentru dezvoltarea si diversificarea afacerilor companiilor romanesti din sector. Datorita functionarii, in ultimii ani, la tarife care nu asigurau necesarul de venituri, sectorul de distributie a acumulat o cifra uriasa privind investitiile necesare. Aceasta, in conditiile in care companiile romanesti vor trebui sa se integreze intr-o piata concurentiala europeana, cu standarde foarte ridicate. In cazul privatizarii, o metoda de capitalizare a companiilor, care sunt preluate de catre investitori, ar fi aportul de capital. Insa acest lucru poate fi aplicat in mod limitat, pentru a se evita supracapitalizarea acestor companii. Din acest motiv, ar fi de preferat un mecanism care sa intoarca in sector, in cea mai mare parte, si veniturile obtinute prin vanzarea strategica.

4. Optimizarea securitatii sociale a angajatilor din sector

In tot acest proces de privatizare, un element care va trebui acceptat chiar si de investitori este securitatea sociala a angajatilor. Modelele aplicate pentru reorganizare, pentru diversificarea activitatilor, pentru o structura flexibila, aplicate inaintea privatizarii, vor duce la deschiderea de noi posibilitati si domenii profesionale, la dezvoltari colaterale, care sa permita sectorului de distributie o regandire a structurii sale interne, pe criterii de eficienta, indiferent de forma de proprietate a companiilor din sector.

5. Optimizarea veniturilor din privatizare, pentru bugetul de stat

Optiunea de a alege intre venituri mai mari pe termen scurt sau venituri mai mici, dar pentru perioade lungi, apartine Guvernului. Cu toate acestea, consideram ca o politica cu eficienta durabila ar avea la baza dezvoltarea unor afaceri sanatoase in sector, care sa aduca venituri pe termen lung, si nu doar un varf de incasari, temporar, si care ar putea chiar instala o presiune periculoasa asupra tarifelor practicate sau asupra personalului angajat in sector.

In cazul in care cele cinci obiective sunt indeplinite, se poate vorbi despre o privatizare de succes. Dar, asa cum s-a precizat, inainte de inceperea privatizarii, ar trebui parcursa o perioada pregatitoare, care contine in mod necesar:

– Crearea unui cadru legal si de reglementare, stabil si transparent

– Stabilirea unei structuri care sa creeze premise pentru competitie in sector

– O valorizare corecta a afacerii care urmeaza sa fie privatizata

Acesti pasi sunt parcursi in paralel, dar, din punctul de vedere al societatii Electrica SA, cea mai mare responsabilitate care ii revine este stabilirea unei structuri competitive, care trebuie sa respecte:

– Toate prevederile legale si reglementarile care au incidenta asupra domeniului

– Stabilirea unor mecanisme si practici comerciale echitabile

– Generarea unei presiuni pentru reducerea preturilor si a tarifelor, prin manifestarea efectelor competitiei.

I. Procesul parcurs

Astfel, reorganizarea si restructurarea sectorului trebuie sa respecte prevederile legislatiei care este preconizata a exista in momentul in care structura-tinta devine functionala. Totodata, noua structura trebuie sa ofere Guvernului posibilitatea unui control al gradului de competitie, prin acte legislative sau reglementari cat mai simple si usor de aplicat. Si, nu in ultimul rand, structura stabilita trebuie sa raspunda in mod flexibil obligatiei de serviciu public, cu respectarea legislatiei, fara a pune in pericol stabilitatea oferirii acestui serviciu sub pretextul incompatibilitatii functionarii structurii conform cu prevederile legislative, in anumite situatii.

Aceasta structura-tinta trebuie sa stabileasca relatii corecte intre toti actorii de pe piata, incluzand si institutiile implicate, fara a se permite diferentieri in tratamentul companiilor doar pe criterii cum ar fi: pozitia pe piata, zona geografica de provenienta a unei companii etc. Un tratament uniform al participantilor de pe piata reprezinta o masura eficienta de stimulare a cadrului competitional.

Influentand major gradul de competitie, numarul participantilor de pe piata reprezinta un element esential al dinamicii derularii ulterioare a afacerilor din sector. In sectorul de distributie din Romania a existat o lunga disputa privind numarul optim al companiilor de distributie, care ar trebui sa functioneze la nivel regional. Aceasta disputa s-a incheiat o data cu decizia din luna iunie, anul curent, de a se constitui opt sucursale regionale ale societatii Electrica SA, care vor fi ulterior transformate in societati comerciale, filiale ale societatii-mama, Electrica.

Pe scurt, istoria acestui proces de stabilire a unei noi structuri teritoriale a inceput inainte de initierea proiectului de privatizare, finantat prin Programul PHARE si derulat cu asistenta consultantului francez BNP-Paribas. Mai precis, aceasta problema a fost abordata pentru prima data de consultantul american Bechtel Consulting, in perioada 1995-1996, prin realizarea studiului privind optiunile pe termen lung privind restructurarea sectorului energiei electrice, studiu al carui beneficiar a fost MIR, si respectiv a studiului privind restructurarea Filialei de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica SA, demarat in 1998 si incheiat in 1999, al carui beneficiar a fost la momentul respectiv CONEL. Studiul elaborat in 1998-1999, conform termenilor de referinta, a analizat posibilitatea functionarii unei sucursale pe piata liberalizata, cu aplicatie la SD Brasov, si a abordat tangential si problematica consolidarii sucursalelor de distributie si furnizare a energiei electrice. Concluziile consultantului american indicau totusi stabilirea unei structuri care sa contina opt regiuni, suprapuse teritorial peste zonele de dezvoltare regionala de la acea vreme, stabilite de Guvern in 1998. Intre timp, aceste zone de dezvoltare regionala au mai suferit mici modificari. In primavara anului 2000, subiectul regionalizarii distributiei a fost redeschis, prin initierea proiectului de privatizare, iar consultantul Paribas a analizat mai profund variantele posibile de organizare teritoriala.

Tema adresata consultantului de catre institutia publica implicata, adica Ministerul Industriilor si Comertului, la acea vreme, presupunea analizarea structurii existente, continand 42 de sucursale, si stabilirea unei structuri care sa grupeze (consolideze) un numar optim de sucursale judetene in regiuni de distributie mai mari, care sa maximizeze beneficiile si succesul procesului de privatizare, respectiv sa ofere o viabilitate economica reala a noilor entitati create. In analiza sa, consultantul a luat in considerare patru optiuni:

Optiunea 1: Consolidarea initiala in 14 regiuni, cu intentia unei consolidari ulterioare in regiuni mai extinse, si anume, o varianta cu opt regiuni;

Optiunea 2: Consolidarea in functie de cei cinci dispeceri teritoriali;

Optiunea 3: Consolidarea, in functie de cele opt sucursale de transport, a energiei electrice;

Optiunea 4: Consolidarea in opt regiuni, in functie de zonele de dezvoltare regionala, identificate in Cartea Verde a Guvernului, privind dezvoltarea regionala.

Din analizele proprii, Electrica SA recomanda, la acel moment, prima optiune, din care zonele definite astazi ca fiind sucursalele Banat si Dobrogea urmau sa fie imediat supuse analizei de detaliu a consultantului, in vederea privatizarii.