Sambata, cu ocazia unui seminar fiscal organizat la Poiana Brasov, Sebastian Bodu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), a dezvaluit ca institutia pe care o coordoneaza a cercetat, pana in prezent, 12 companii in care este implicat controversatul afacerist siriano-roman Omar Hayssam, urmand ca in perioada urmatoare sa extinda ancheta, la cererea Parchetului, la alte 50-60 de companii legate de numele acestuia.
-Avem sase inspectori fiscali detasati de la Directia de inspectie fiscala la Parchet care lucreaza la dosarele lui Omar Hayssam. Pana acum au fost cercetate 12 firme, insa Parchetul intentioneaza sa extinda cercetarea la cele 50-60 firme care ii apartin lui Omar Hayssam-, a precizat Bodu, el adaugand ca cercetarile in ceea ce-l privesc pe siriano-romanul suspectat de evaziune fiscala au demarat in urma cu un an si jumatate. Desi procurorii au avansat, la momentul retinerii controversatului afacerist, ca acesta ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 1.800.000 de dolari, Bodu nu a putut mentiona sumele pentru care Hayssam este cercetat.
Astazi, dosarul Omar Hayssam va fi judecat la Curtea de Apel, respectiva instanta urmand a se pronunta in privinta cererii de punere in libertate a siriano-romanului. Cu toate ca Hayssam spera sa paraseasca cat mai curand arestul, se pare ca judecatorii si procurorii nu-l vor elibera, motivul fiind acela ca, o data cu lasarea lui Hayssam in libertate, exista riscul zadarnicirii adevarului.
Oferta cu iz de cacialma: rusii au pus ochii pe RAFO
Cu aceeasi ocazie, Bodu a mai dezvaluit ca autoritatile romane au primit o oferta de preluare a pachetului de actiuni RAFO rezultat in urma conversiei de creante in actiuni din partea Alfa Oil – o companie inregistrata in Elvetia, care ar avea actionari cetateni rusi. -Pe canale bancare am aflat ca este o firma mica din Geneva (Elvetia), dar se pare ca in spate sunt cetateni rusi-, a dezvaluit Sebastian Bodu, acesta subliniind ca reprezentantii companiei respective vor fi asteptati saptamana aceasta, la Bucuresti, pentru a purta discutii cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Desi oficialitatile nu cunosc in detaliu identitatea actionarilor Alfa Oil, Bodu a sustinut ca orice acceptare a unei oferte in cazul RAFO e conditionata fie de plata pe loc a sumei cuvenite, fie de asigurarea platii prin garantii financiare solide (scrisoare de garantie emisa de o banca de prim rang).
Bodu a subliniat totodata faptul ca oferta Alfa Oil survine dupa ce, in urma cu o luna, ANAF a respins propunerea Balkan Petroleum – proprietarul RAFO, de a achizitiona actiunile rezultate din conversia creantelor cu plata intr-o perioada de aproximativ opt ani. -Pozitia noastra e ferma: nu acceptam esalonari-, a sustinut Bodu, care a tinut sa explice ca o eventuala acceptare a propunerii Balkan Petroleum ar fi reprezentat o modalitate de esalonare exceptionala ce ar fi contravenit actului normativ referitor la abrogarea dispozitiilor legale referitoare la acordarea inlesnirilor la plata obligatiilor bugetare restante, adoptata la cererea FMI si a Bancii Mondiale.
Ilfovul, -campion- la datorii bugetare
In ceea ce priveste veniturile incasate de ANAF in primul trimestru al anului, urmare a actiunilor de executare silita, statul a incasat, procentual, cu 26,15% mai mult fata de perioada similara a anului trecut. Urmare a masurilor de executare silita intreprinse de ANAF, veniturile bugetare au crescut cu peste 16.645,9 miliarde de lei, suma ce inseamna peste 9,3% din totalul veniturilor bugetare incasate in primul trimestru. Din totalul incasarilor din arierate la bugetul general consolidat, majoritatea o reprezinta incasarile din plati dupa comunicarea somatiilor (11.581,38 mld. de lei) si incasarile din popriri asupra disponibilitatilor din conturi bancare (3.065,31 mld. lei), in vreme ce valorificarile din sechestre asupra bunurilor mobile si imobile s-au situat la 240,14 mld. de lei, respectiv 754,47 mld. de lei. Cu toate ca Fiscul a anuntat demararea de actiuni ferme in ceea ce priveste cresterea veniturilor bugetare, pe 6 aprilie, la nivel national existau 5.753 de agenti economici aflati in situatia de a fi actionati in instanta pentru recuperarea unor obligatii bugetare ce depaseau 32.730 mld. Din totalul agentilor economici care inregistrau debite catre stat, 4.145 erau societati mici si mijlocii si 58 de mari contribuabili monitorizati de FMI. Surprinzator, desi numarul societatilor mici si mijlocii care inregistreaza debite bugetare este de 71 de ori mai mare decat cel al marilor contribuabili, acestia din urma au inregistrat obligatii restante mai mari, de 18.701 miliarde de lei. Conform statisticilor, in topul judetelor care inregistreaza cele mai mari obligatii restante s-au situat Ilfov (1.654 mld. de lei – 69 companii)), Gorj (1.379,1 mld. de lei – 284 companii) si Brasov (900 mld. de lei – 488 companii), in vreme ce la polul opus figureaza judetul Tulcea, care nu a inregistrat nici o restanta.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















