Pensionarii sufoca Arhivele Nationale

Goana dupa fiecare leut care sa duca la majorarea pensiilor ii determina pe clujenii in virsta sa dea navala la Arhivele Nationale, filiala Cluj, in cautarea actelor lipsa. Mii de clujeni sufoca pur si simplu arhivele cu solicitari, astfel incat s-a ajuns in situatia in care trei sferturi din angajatii institutiei sa lucreze pentru aceste cazuri.

In primul trimestru al acestui an, circa 2.200 de clujeni au cerut de la Arhive acte doveditoare, legate fie de statutul de refugiat, fie, mai ales, de recalcularea pensiilor. -Volumul de munca este enorm. Trebuie sa cautam in arhive state de plata lunare sau saptamanale, din perioada 1957-1960. Dar am avut si cazuri de clujeni care au cerut acte din 1930, din timpul razboiului sau din perioada ocupatiei maghiare-, ne-a declarat directorul Arhivelor clujene, Ioan Dragan. El spune ca, din aceasta cauza, un numar de 14 angajati ai arhivelor, dintre cei 22, lucreaza doar pentru recalcularea pensiilor.

-Este o deturnare a misiunii arhivelor pentru astfel de activitati sociale cu care suntem bombardati. Este aproape un calvar-, a mai subliniat Dragan, care reclama faptul ca institutia pe care o conduce nu a primit suplimentare de personal, in timp ce Casa Judeteana de Pensii Cluj a angajat peste 100 de persoane pentru recalcularea pensiilor.

Angajatii arhivelor copiaza de mana din dosare vechi de state de plata, pentru a certifica faptul ca un anumit cetatean a lucrat intr-o anumita perioada undeva. -Inarmati- cu acest document, clujenii asteapta de la Casa Judeteana de Pensii Cluj un ban in plus la pensie.

Maria Dobre sta cu speranta la coada formata la arhive. A lucrat intre 1954 si 1961 la Fabrica de Tricotaje -Varga Katalin-, care a devenit ulterior celebra -Somesul-. -Perioada de sapte ani nu este trecuta in cartea de munca si am mare nevoie de niste bani in plus la pensie-, spune femeia, care traieste dintr-o pensie de 3,1 milioane, rezultatul a 36 de ani petrecuti in campul muncii.