Minerii din Rodna s-au pricopsit cu un pompos si inutil centru de afaceri

O parte din programele finantate cu bani grei de Banca Mondiala era destinata atenuarii problemelor care apar in Romania o data cu inchiderea minelor si disponibilizarea a zeci de mii de ortaci. In anul 2002, un astfel de proiect a ajuns si in regiunea miniera Rodna, declarata zona defavorizata. Numai ca, cu cele 19 miliarde de lei destinate acestui scop, o firma de familie, care a -castigat- licitatia, a amenajat o cladire inutila, care nu le este de nici un folos, nici minerilor ramasi fara locuri de munca, nici celorlalti locuitori din zona. Ceea ce s-a dorit a fi un modern centru de afaceri nu poate fi dat in folosinta, deoarece incalzirea cladirii a fost proiectata pe baza de energie electrica, extrem de scumpa, iar bani pentru racordarea la sursa de electricitate nu mai exista.

In anul 2002, un program finantat cu bani grei de Banca Mondiala isi propunea atenuarea problemelor care apar in Romania, o data cu inchiderea minelor si disponibilizarea a zeci de mii de ortaci. Programul in cauza a ajuns si in zona miniera Rodna, declarata de multi ani zona defavorizata. Insa, cu 19 miliarde de lei destinate acestui scop s-a amenajat o cladire inutila, care nu le este de nici un folos atat minerilor ramasi fara locuri de munca, cat si celorlalti locuitori din zona. Pe de alta parte, ceea ce s-a dorit a fi un modern centru de afaceri, pur si simplu, nu poate fi dat in folosinta. Astfel, incalzirea cladirii a fost proiectata sa se faca pe baza de energie electrica, extrem de scumpa, iar bani pentru racordarea la sursa de electricitate nu mai exista.

In mod oficial, destinatia cladirii in cauza ar consta in adapostirea unor birouri, sali de conferinte si ateliere de lucru sau spatii speciale destinate -incubarii de afaceri-, cum declara administratorul imobilului, Zaharia Horga. Centrul de afaceri este situat in zona cu blocuri a Rodnei si este flancat de alte cateva blocuri locuite de peste 1.000 de cetateni de etnie rroma, imobile scufundate de intuneric si mizerie.

Centru de informare in care accesul publicului este interzis!

Discrepanta dintre blocurile rromilor si noul, dar nelocuitul centru de afaceri, contine o ironie subtila: pe cand in vechile blocuri locuite de rromi nu poti sa arunci un ac, deoarece sunt arhipline, in centrul de afaceri nu se afla nimeni. Sau aproape nimeni, pentru ca singurul -locatar- de pana acum al centrului de afaceri Rodna este un punct de informare publica care apartine de Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM), de fapt, acesta fiind si administratorul cladirii. Dar, la intrarea in punctul de informare publica este inscriptionata, vizibil, interdictia: -Accesul persoanelor straine, strict interzis!-. Asadar, punct de informare, dar nu pentru toti curiosii.

Beneficiara a licitatiei, o firma de familie implicata in mai multe scandaluri

Potentialul centru de afaceri a fost construit pe scheletul unui fost bloc de locuinte cu banii proveniti de la Banca Mondiala, in baza proiectului de imprumut dintre guvern si aceasta institutie financiara internationala. La Rodna, executantul acestei lucrari de reabilitare este societatea comerciala MIS Grup Anies, patronata de familia Iugan. De-a lungul vremii, firma in cauza a fost implicata in mai multe scandaluri de presa, toate legate de executarea unor contracte din bani publici. SC MIS Grup a obtinut aceasta lucrare in urma unei licitatii internationale, care a avut loc in 9 iunie 2003. Valoarea lucrarii se ridica la 537.000 de dolari, iar contractul a fost semnat in 1 august 2003. Lucrarile de reabilitare a cladirii au durat aproximativ sapte luni si au inceput in toamna anului 2003. In cele din urma, cladirea a devenit foarte aratoasa, dispunand de termopane, corpuri de iluminat moderne si de tavane false. Doar ca nu are cine sa se bucure de toate utilitatile, pentru ca, pur si simplu, ea nu este folosita.

S-au cheltuit 16 miliarde de lei pentru o cladire goala

Ce ridica cele mai multe semne de intrebare este felul in care s-a ales tipul de incalzire al cladirii si faptul ca s-a decis construirea unei instalatii de incalzire electrica, in conditiile in care la Rodna lemnul este inca -la putere-. Primarul Rodnei, Alexandru Nascan, sustine ca numai pentru racordarea la reteaua electrica ar mai trebui cheltuite inca 2,8 miliarde de lei, dar nimeni nu mai stie ce firma ar fi in stare sa acopere cheltuielile imense datorate unei centrale electrice de incalzire. Asadar, din tot proiectul, la Rodna a avut de castigat doar firma care a executat lucrarea de peste 500.000 de dolari. Minerii sau doritorii de afaceri prin zona nici macar n-au pus piciorul pe acolo si se pare ca nici nu-l vor pune. Miliardele aruncate pe o cladire pustie au intrat si in vizorul autoritatilor judetului Bistrita Nasaud, avertizate se pare de surse din serviciile de informatii.

Inca 150 de mineri ar putea fi disponibilizati

Inca aproximativ 150 de mineri de la exploatarea Rodna ar putea fi disponibilizati in perioada urmatoare, a declarat, miercuri, Simion Frunza, liderul sindical din cadrul exploatarii, citat de corespondentul Mediafax. Potrivit aceleiasi surse, s-a intrunit deja comisia paritara care a dezbatut aceasta chestiune, luand in discutie inclusiv posibilitatea inchiderii minei in cazul unor disponibilizari masive. Liderul sindical a spus ca mina nu va fi inchisa totusi in acest an, iar activitatea se va putea desfasura chiar si in conditiile in care vor fi disponibilizati 150 de mineri, numar luat in calcul in discutiile dintre reprezentantii Companiei Remin Baia Mare si sindicate. Simion Frunza a mai precizat ca de disponibilizari vor fi afectati nu numai minerii din abataje si subteran, ci din toate sectoarele de activitate. In prezent, exploatarea Rodna are 504 angajati. Potrivit cerintelor UE, exploatarea Rodna ar trebui sa fie inchisa pana in 2007, intrucat subventiile in acest sector de activitate se elimina gradual. Va urma apoi o perioada in care ultimii angajati se vor ocupa de lucrarile impuse de inchiderea, respectiv ecologizarea zonei. Ramine de vazut la ce le va folosi minerilor-someri modernul centru de afaceri (dupa ce va fi racordat la sursa de energie).