De ziua lui Vadim, alesii au vorbit despre Romania Mare

Profitand de sedinta solemna dedicata Zilei Nationale si de propria aniversare, Corneliu Vadim Tudor a rostit ieri un discurs-fluviu in Parlament, compensand astfel absenta la sedinta de astazi a Senatului, unde se va vota ridicarea imunitatii sale parlamentare.

Inarmat cu documente si carti, Tribunul si-a uimit auditoriul prin abordarea unor probleme complexe, care nu aveau insa nici o legatura cu aniversarea Zilei Nationale. El a criticat, printre altele, ofensiva prostului-gust, fenomenul de aculturatie si emisiunile -jenante- promovate de posturile de televiziune si a propus chiar ca in locul contestatului Dracula Park sa fie create locuri de pelerinaj in Dobrogea, pe urmele Apostolului Andrei si ale poetului Ovidiu. Parlamentarii UDMR nu au scapat nici ei criticii lui Vadim, care le-a tinut, de la tribuna, o lectie de etimologie, precizandu-le ca radacinile numelui Ardeal nu sunt maghiare, ci indo-europene.

Un val de epitete si metafore a insotit, ca de obicei, discursul presedintelui PRM, care si-a dat seama intr-un tarziu ca nu se afla totusi la Congresul propriului partid si a mai renuntat, dupa spusele sale, la cateva pagini bune de discurs.

Prima festivitate parlamentara de Ziua Romaniei organizata dupa preluarea puterii de PSD s-a desfasurat ieri dupa-amiaza sub semnul apatiei, in aula mare a Palatului Parlamentului. Mutata cu trei zile inainte de termen, sedinta comuna a constat intr-un sirag de declaratii ale reprezentantilor partidelor, rostite in fata unei audiente preocupate de lecturarea presei. Premierul Adrian Nastase a ignorat momentul, fiind plecat la Paris, -subalternii- sai onorand festivitatea numai pe jumatate. Astfel, doar sapte ministri si-au ocupat locurile in banca Executivului, pentru ca pana la jumatatea sedintei sa -supravietuiasca- doar trei. Corpul Diplomatic a raspuns insa cu seriozitate invitatiei protocolare de a asista la acest moment festiv, in frunte cu ambasadorul Statelor Unite, Michael Guest.

Cel mai ascultat vorbitor a fost liderul PRM, C.V. Tudor, care a venit la microfon cu trei kilograme de carti si documente. El si-a inceput discursul evocandu-l pe liberalul Mircea Ionescu-Quintus, singurul parlamentar din sala nascut in 1918 – anul Unirii. O alta coincidenta invocata de Vadim a fost aniversarea chiar ieri a zilei sale de nastere, prilej cu care un fan flutura un buchet de flori pe hol. Aplaudat de majoritatea salii, discursul liderului PRM i-a lasat reci pe parlamentarii UDMR, care si asa au absentat masiv de la acest eveniment, ocupati cu citirea ziarelor. Prinsa intre doua miscari politice, motiunea de cenzura a liberalilor si ridicarea imunitatii lui Vadim de astazi, Ziua Romaniei a fost marcata fara elan si alte festivisme, prin intonarea imnului national, devenind astfel inca o actiune bifata pe agenda clasei politice.

Vadim a infierat globalizarea si Dracula Park

Seful peremistilor s-a remarcat prin depasirea cu mult a celorlalti in cuvantarea tinuta in plenul Parlamentului. El chiar a cerut, la un moment dat, sa i se -permita- sa sara cateva pagini din propriul discurs. Nu au lipsit, ca de obicei, numeroasele citate si evocari ale personalitatilor culturii romanesti si universale, ca si risipa de patos patriotic, de genul -1 Decembrie este asemenea unui diamant cu zeci de fatete si cu un potop de raze si scantei-. Dintr-una intr-alta, el a criticat ofensiva prostului-gust, fenomenul de aculturatie si emisiunile -jenante- promovate de posturile de televiziune in Romania contemporana. Liderul PRM a propus ca, in locul initiativei agathoniene Dracula Park sa fie create in Dobrogea locuri de pelerinaj pe unde au trecut in antichitate Apostolul Andrei, patronul Romaniei si poetul Ovidiu. Apoi, a facut un excurs etimologic, atragandu-le atentia ungurilor ca denumirea -Ardeal- nu vine din limba maghiara, ci are radacini indo-europene. -Suntem pentru integrarea europeana si aderarea la NATO-, a spus el brusc la sfarsitul cuvantarii.

Pentru UDMR, 1 Decembrie inseamna mai putin istorie si mai mult politica

UDMR a decupat din semnificatia actului de la 1 Decembrie 1918 doar segmentul referitor la minoritatile nationale. Inca de la conferinta de presa de ieri a partidului, liderul grupului din Senat al Uniunii, Verestoy Attila, a declarat ca -data de 1 Decembrie 1918 reprezinta un punct de reper pentru comunitatea maghiara nu atat in viziunea istorica, cat in cea a viitorului si a Uniunii Europene-. El a atras atentia ca Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba-Iulia prevede -depline libertati nationale pentru toate popoarele natiunii, cum ar fi acela de a se administra singure-. Verestoy Attila a povestit, ca amanunt de culoare, ca a reusit sa gaseasca textul Rezolutiei de la Alba-Iulia in biblioteca Senatului doar intr-o carte privind drepturile minoritatilor nationale, semnata de actualul premier Adrian Nastase.

In plenul Parlamentului, discursul deputatului UDMR Garda Dezso a constat, de fapt, intr-o critica adresata clasei politice romanesti de dupa 1918, care, in opinia sa, nu a pus in practica principiile de la 1 Decembrie, printre care si acela conform caruia -romanii nu vor sa devina din asupriti asupritori-.

Clasa politica isi face mea culpa

Discursurile celorlalte grupuri parlamentare s-au inscris intr-o nota moderata. Liberalul Puiu Hasotti a amintit ca Romania Mare a durat doar 22 de ani, iar din 1 Decembrie pana astazi tara noastra a suferit numeroase esecuri. El s-a intrebat, retoric, cat de vinovata este clasa politica de neimplinirea atator deziderate nationale. O idee asemanatoare a transmis si pesedistul Liviu Maior: -Au reusit elitele romanesti sa se ridice la inaltimea misiunii lor? Credem ca numai partial-.