Acasă Reportaj CALAII PENSIONARI

CALAII PENSIONARI

DISTRIBUIȚI

Fostii tortionari ai Securitatii isi traiesc batranetea in vile spatioase, cu pensii grase. In Brasov, mai mult ca in alte locuri din tara, securistii erau alesi dintre cei cu -origine- sanatoasa, fara prea multa educatie. In timpul comunismului, au schingiuit si au ucis fara mila. Astazi, unii se bucura linistiti de batranete, iar altii au murit. Fara ca justitia pamanteana sa le ceara socoteala.

Nostalgii, nu regrete

In casa din Piata Enescu nu se poate intra usor. Soneria bazaie incet. Etajul II, apartamentul 3, familia Alexandrescu. In usa apare un batranel, imbracat intr-un halat ponosit. -N-am lovit pe nimeni. Minciuni de oameni care vor sa iasa eroi. Am aparat legile patriei. Am arestat, sigur c-am arestat. I-am anchetat. Daca erau impotriva regimului!- N-are regrete. Doar nostalgii. -Era mai bine inainte. Acum se platesc scoala, liceul. Ceausescu te scolea pe gratis. Parintii vostri ce zic? Nu era mai bine inainte?-, iscodeste privind viclean.

Stelian Alexandrescu nu-si aminteste prea multe. Au trecut multi ani. Nu mai e ce era odinioara. A imbatranit. El, marele sef al Serviciului de Anchete al Securitatii! Acum 40 de ani, toti tremurau in fata lui. Era inalt si spatos. Ochii lui albastri si reci ii infiorau pe cei anchetati. Privea dispretuitor la dusmanii de clasa…

Cel mai sangeros

Miezul unei nopti friguroase a anului 1958. Intr-unul dintre birouri, pe scaunul insurubat in podea, un tanar geme ingrozitor. Doua reflectoare il orbesc. E incatusat. Nu vede decat mainile anchetatorului care scrie declaratia. Usa se izbeste de perete. In prag, maiorul Stelian Alexandrescu. -Nu recunoaste?-, urla el. Il prinde de cap si-l izbeste cu fruntea de birou. Sangele tasneste, acoperindu-i fata. -Te facem noi sa-ti amintesti, dumnezeii ma-tii de bandit!-

Fostii detinuti politic si-l amintesc foarte bine pe maiorul Alexandrescu. -Era cel mai sangeros dintre toti. Intra in fiecare birou de ancheta si ne teroriza-, isi aminteste Octav Bjoza, fost detinut politic. -Ne izbea cu capul de birou pana ne pierdeam cunostinta. Ne trezeam doar in celula, aruncati de gardieni-, isi aminteste Bjoza. Avea 19 ani cand a fost arestat.

Escrocherii

In 1992, Caritas-ul lui Ion Stoica a inceput sa functioneze la Brasov in casa lui Stelian Alexandrescu. Timp de un an, multimea de depunatori a stat zile la rand la coada, in fata casei din Piata Enescu numarul 9. Pentru a-si lasa economiile -pe maini bune-. Stelian Alexandrescu a fost printre primii care au beneficiat de sistemul de inmultire a banilor. De necrezut, dar, in primavara lui *90, Stelian Alexandrescu si-a depus dosarul la Asociatia Fostilor Detinuti Politici, pentru a beneficia de decretul nr. 118. -Nu ne-a venit sa credem cand i-am vazut dosarul. Cazuse in mainile fostului vicepresedinte de atunci, Alexandru Salca, care fusese batut cu bestialitate de Alexandrescu. Bineinteles ca l-am refuzat-, spune Octav Bjoza, actualul vicepresedinte al AFDP Brasov.

Calaii si victima

Brasovul a fost unul dintre cele mai puternice centre anticomuniste. In muntii din jur a fost organizata o puternica rezistenta armata, doi oameni si-au dat foc in public in semn de protest fata de abuzurile regimului, iar in 1987 a avut loc revolta -stegarilor-. Ca urmare a acestui climat ostil, Securitatea a incadrat aici ofiteri semidocti colerici, ca binecunoscutul Urzica, iar conducerea a fost asigurata de ofiteri cu rang inalt. Dupa 1987, brasovenii aveau la conducerea Securitatii doi generali, in vreme ce posturi similare din tara erau ocupate de cate un singur colonel. Traditia anchetelor dure, presarate cu batai si amenintari, a continuat si in anii *80, cand sef al Cercetarilor Penale a ajuns capitanul Gheorghe Moldoveanu, un zelos urmas al lui Urzica.

Adjunctul comandatului Securitatii, Gheorghe Craciun, era Ernest Deidel. Locotenent-colonelul se infrupta acum din belsugul capitalist. A plecat cu mult timp in urma in SUA, unde a devenit mare om de afaceri. Alti tortionari brasoveni au mai fost maiorul Vlad Leonida, maiorul Meyer, capitanul Rizescu, lt.-major Virgil Suha, capitanul Alionte. Nici unul dintre ei n-a fost tras la raspundere pentru faptele sale.

Amintiri insingerate

-Ne trezeau noaptea si ne duceau la ancheta. Stateam in niste celule de la parterul Securitatii. Aveau pe dinafara ferestrele zidite, iar pe dinauntru perdele. Purtam ochelari negri, sa nu vedem. Pe drum, gardienii isi bateau joc de noi, punandu-ne sa mergem aplecati sau ridicandu-ne cate un picior. Cadeam si ne rostogoleam. In camera de ancheta, niste becuri puternice ne orbeau. Cand ancheta era in impas, eram batuti la sange-, povesteste Bjoza. Peste toate acestea veghea maiorul Stelian Alexandrescu. Intervenea cu bestialitate de fiecare data cand i se parea ca -banditilor- nu li se aplica corectia cuvenita. Cand a parasit Securitatea, Alexandrescu a fost trimis la Uzina Rulmentul, unde a fost angajat director de personal.

Ieri – securist dur, astazi – biet pensionar ascuns dupa perdele

Traian Urzica a fost locotenent-major in Securitate din 1956. S-a pensionat cu gradul de colonel. Traieste intr-o vila din centrul orasului, pe strada Cuza Voda numarul 1. -Era un prost periculos, fara prea multa scoala-, isi aminteste Octav Bjoza, pe care l-a anchetat in *58. -Venea lustruit pana si la butonii uniformei, cu parul pomadat, si se plimba tantos. Lovea rar, fiindca nu voia sa se murdareasca pe haine cu sange. Cand ancheta era in impas, chema cate un vlajgan care ne batea pana ne lasa inconstienti. Apoi, o lua de la capat-, isi aminteste fostul detinut.

Urzica si-a pastrat obiceiurile din vremea cand slujea partidul. Face adesea plangeri pe adresa Politiei si a Primariei, incercand sa gaseasca nod in papura cate unui vecin. -Sta tot timpul dupa perdele si pandeste. Numai mie mi-a intentat o gramada de procese. Face plangeri la Politie ca-l batem. Vin politistii si constata ca nu-i adevarat, fara sa-i faca nimic. A otravit pisicile si cainii vecinilor-, povesteste un vecin de curte.

-Nu mi se poate imputa nimic-

Urzica nu sta de vorba cu ziaristii. O batrana arunca prin deschizatura usii cuvinte veninoase. -Cine v-a trimis iar? De ce nu ne lasati in pace? Stiti doar ca barbatu-meu nu sta de vorba cu voi. Plecati imediat!-

Atunci cand s-a scris despre el, Traian Urzica a ripostat vehement, facand, conform obiceiului, plangeri. Intr-un drept la replica, publicat acum cativa ani intr-un ziar local, Urzica a declarat ca nu poate fi invinuit de nimeni pentru crima. -In functia pe care am detinut-o in serviciile Securitatii, n-am facut decat sa apar securitatea tarii. Nu mi se poate imputa nimic. Sunt convins ca tot ce am facut s-a incadrat perfect in limitele legilor de atunci.-

Vila sub Tampa

Ion Obaciu avea, in 1957, gradul de locotenent in Securitatea Brasov. A fost numit ulterior sef al Securitatii Teleorman si avansat la gradul de general. -Pe vremea aceea, Obaciu abia incepuse liceul. Era mai uman, nu-mi aduc aminte sa fi batut pe vreunul dintre colegii mei-, spune Bjoza. Obaciu a lucrat in Serviciul Operativ, ocupandu-se de arestarea suspectilor anticomunisti. Era insa foarte temut. Convocati urgent la Organizatia UTM, studentii erau ridicati pe drum si urcati intr-o duba in care se afla si Obaciu. Acolo li se puneau niste ochelari negri si erau apoi plimbati prin oras timp de o ora. Erau amenintati si loviti.

La Revolutie, de teama, s-a ascuns in Cartierul Tractorul, la fratele sau. Si-a bagat autoturismul personal, cu numere mici, sub husa masinii fratelui, pentru a nu fi depistat de cineva. Acum traieste retras, in vila sa de pe Dobrogeanu Gherea nr. 5. -A fost o meserie ca oricare alta. Nu mi-a facut placere, dar asta a fost.- Nu vorbeste despre trecutul sau. Vrea doar sa fie lasat in pace.

Metode de tortura

LOVITURI LA FUS. Anchetatul era asezat intre doua birouri, pe un scaun, cu mainile sub picioare, legate. Securistul rasturna brusc scaunul, lovindu-l cu capul de podea. Apoi, cu un drug de fier, il batea la talpile goale pana-l umplea de sange.

CANTATUL LA PIAN. Detinutului ii erau infipte ace sub toate unghiile. Apoi era obligat sa -interpreteze-, fiind lovit peste buricele degetelor. Uneori, unghiile erau smulse cu un cleste pentru cuie.

FIERUL ROSU. Anchetatul era infierat cu o sarma groasa inrosita in foc.

USA TRANTITA. Detinutul isi prindea mainile de tocul usii. Securistul trantea usa, strivindu-i degetele.

NESOMN. Detinutul n-avea voie sa se atinga de pat, iar pe cimentul din celula se arunca apa.

SACULETUL CU NISIP. Cel anchetat era batut cu un saculet umplut cu nisip, prins la capatul unei cozi de tarnacop. Loviturile peste rinichi si ficat produceau grave leziuni interne.

LOVITURI CU RIGLA. Detinutul statea cu genunchii si coatele pe birou. Testicolele erau stranse cu un siret. Din spate, un securist le lovea cu o rigla.


Articol realizat de Petronela Varga – -Brasoveanul-

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.