După 13 ani de detenție, Omar Hayssam este din nou un om liber, deși nu a executat integral pedeapsa de peste 24 de ani, iar eliberarea sa readuce în atenție una dintre cele mai controversate și mai puțin lămurite operațiuni din istoria recentă a României: felul în care sirianul a fost găsit și adus în țară în vara lui 2013.
Tribunalul Ilfov a decis, vineri, 11 septembrie 2026, eliberarea condiționată a teroristului Omar Hayssam care executa o pedeapsă rezultată din contopirea mai multor condamnări, cea mai cunoscută fiind cea de 20 de ani pentru terorism în cazul răpirii celor trei jurnaliști români în Irak, în 2005.
Hayssam a reușit o fugă spectaculoasă din România în 2006, fiind adus șapte ani mai târziu, în circumstanțe care nu au fost niciodată explicate în totalitate.
În anul 2015, după ce nu a mai fost președinte, Băsescu a confirmat că el a dat ordinul de aducere în țară cu orice risc și orice preț a lui Munaf și Hayssam. Detalii la:
Băsescu:Eu am dat ordinul de aducere în țară cu orice risc și orice preț a lui Munaf și Hayssam
Din România, în Siria. Apoi, din nou în România
În 2006, Hayssam a dispărut din România după ce fusese eliberat din arest din motive medicale. A fugit din țară, iar autoritățile române l-au dat în urmărire internațională. Timp de aproximativ șapte ani, locul exact în care se afla și modul în care putea fi adus în fața justiției au constituit o problemă majoră pentru instituțiile statului.
În februarie 2013, șeful SRI de la acea vreme, George Maior, declara că Hayssam se afla în continuare în detenție în Siria și că România urmărea aducerea lui în țară.
Câteva luni mai târziu, pe 19 iulie 2013, vestea exploda în presa română: Omar Hayssam fusese adus în România și predat Poliției Române.
Comunicatul oficial al Președinției vorbea despre rezultatul unor activități complexe desfășurate timp de mai bine de cinci ani de instituțiile de securitate națională, nefiind oferite detalii despre operațiunea propriu-zisă. Întrebările au început imediat.
„O operațiune neautorizată pe teritoriul altui stat”
În aceeași zi, președintele Traian Băsescu a făcut una dintre cele mai importante declarații despre caz. El a confirmat că România desfășurase o operațiune pe teritoriul unui alt stat, dar a refuzat să spună unde.
Mai mult, Băsescu a precizat că nu poate confirma că Hayssam fusese luat din Siria, că fusese transportat cu un avion militar românesc sau că fusese adus în baza unui acord de extrădare.
Formula folosită de președinte – „operațiune neautorizată pe teritoriul altui stat” – a alimentat și mai mult misterul.
Ulterior, premierul Victor Ponta a susținut că Hayssam fusese adus din Siria cu un avion militar și că operațiunea fusese autorizată de Guvernul României. Diferența de nuanță față de declarația lui Băsescu nu a făcut decât să sporească suspiciunile.
În paralel, în presă au apărut informații despre un avion C-27J Spartan românesc care efectuase în acea perioadă o misiune umanitară în Siria. Niciodată însă nu a fost confirmat oficial că acel avion fusese folosit pentru transportul lui Hayssam.
A fost „predat” sau a fost răpit?
Una dintre cele mai spectaculoase versiuni a apărut în presa siriană și a fost preluată în România inclusiv de Ziarul Curentul:
Potrivit acelei relatări, Hayssam nu ar fi fost pur și simplu predat autorităților române. El ar fi fost capturat de oameni ai regimului sirian, la ordinul lui Bashar al-Assad, și dus până la Beirut, unde ar fi fost predat românilor. În această versiune apăreau și serviciile libaneze, precum și Hezbollah, a cărei aripă armată, la trei zile de la aducerea lui Hayssam în România, pe 22 iulie 2013, urma să fie declarată organizație teroristă de miniștrii de Externe ai UE.
Este o poveste spectaculoasă, dar trebuie spus foarte clar: nu a fost confirmată oficial de autoritățile române și trebuie tratată ca o informație de presă, nu ca un fapt stabilit.
Există și alte variante potrivit cărora Hayssam ar fi fost preluat dintr-o țară vecină Siriei sau chiar din Irak. Nici acestea nu au fost confirmate public.
Adevărul este că statul român a confirmat rezultatul operațiunii, nu și mecanismul ei.
Apare propria mărturie a lui Hayssam
Poate cel mai interesant element apare câțiva ani mai târziu.
În 2017, într-un interviu acordat din penitenciar, Hayssam a susținut că fusese răpit de două ori în 2013.
Potrivit relatării sale, prima răpire ar fi avut loc în aprilie, când ar fi fost luat împreună cu frații săi. Aceștia ar fi fost torturați și ulterior eliberați.
A doua răpire, în iunie 2013, ar fi fost cea decisivă. Hayssam spunea că a fost luat împreună cu un prieten și ținut aproximativ 20 de zile într-un spațiu subteran. Ulterior, susținea el, a fost legat la ochi și transportat până la un avion. Momentul în care ar fi văzut scările avionului ar fi fost, practic, momentul în care și-a dat seama că urma să fie scos din locul în care fusese ținut.
Relatarea este extrem de importantă, dar trebuie privită cu aceeași precauție: este versiunea lui Hayssam și nu a fost confirmată independent.
O enigmă care supraviețuiește personajului
Eliberarea lui Omar Hayssam în 2026 închide un capitol juridic, dar nu neapărat și unul istoric.
Hayssam este din nou în afara penitenciarului, după ce a executat aproximativ 13 ani din pedeapsa rezultată prin contopirea condamnărilor.
Rămâne însă întrebarea din vara lui 2013: cum a ajuns, de fapt, omul care dispăruse din România în 2006 să fie predat Poliției Române șapte ani mai târziu?
Poate că, la un moment dat, desecretizarea documentelor sau mărturia directă a celor care au participat la operațiune va oferi răspunsul: „predat”, „capturat” sau „răpit”?
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
