Viata unei fetite bolnave de cifoza congenitala si tuberculoza osoasa depinde de o ordonanta a Guvernului si de Ambasada Italiei la Bucuresti. Micuta Ana Wagner are un an si opt luni. Pare un copil normal, insa spatele deformat tradeaza o boala grava. Medicii specialisti din tara si din strainatate spun ca ar trebui operata inainte de a implini doi ani, caci malformatia coloanei vertebrale evolueaza spre paraplegie, din cauza distrugerii maduvei osoase.
Domnilor guvernanti, faceti o exceptie!
La nastere, Ana a fost abandonata in Maternitatea Brasov. Anul trecut, Asociatia -Catharsis- a aflat despre ea, prin Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului, si incearca de atunci cu disperare sa o duca pe fetita in strainatate, pentru a fi operata. Ambasada Italiei ii refuza insa micutei viza de iesire din tara pentru a merge la Institutul G. Gaslini din Genova, unde chirurgii i-ar salva viata.
S-a cautat atunci o alta solutie: adoptia. Insa nici o familie din Romania nu vrea sa o infieze, tocmai pentru ca este bolnava. S-a ivit un cuplu din Italia. Femeia care doreste sa devina mama adoptiva a Anei este medic. Ea si sotul ei vor sa-i ofere micutei Ana dragostea parinteasca de care are atata nevoie si sa o scape de boala care ii macina oasele fragede. Dar Tribunalul Brasov le-a respins solicitarea, ca urmare a ordonantei Guvernului Nastase, care suspenda adoptiile internationale pentru un an.
Cei ce o cunosc pe micuta Ana spun ca, in cazul ei, Guvernul ar trebui sa faca o exceptie, cum s-a intamplat cu alti 14 copii infiati in Israel, deoarece aceasta este o sansa unica pentru fetita bolnava.
Diplomatia lipsei de omenie
Un medic a botezat fetita care s-a nascut cu cifoza si tuberculoza osoasa. Dupa scurt timp, micuta Ana a fost internata la Spitalul de Pneumoftiziologie -Stejeris-, unde a ramas luni bune. In ciuda malformatiei sale, care creste cu fiecare zi, fetita a devenit mascota spitalului, indragita atat de pacienti, cat si de medici. Doctorii i-au comandat un corset scump, dar sansele ca micuta Ana sa se faca bine in afara unei familii care sa aiba continuu grija de ea erau foarte mici. In octombrie 2000, Asociatia Catharsis a obtinut repartitie guvernamentala ca sa -identifice o familie potrivita pentru adoptia acestui copil-.
Azota Popescu, presedinta Asociatiei Catharsis: -Cand am vazut-o prima oara, avea 11 luni si nu facuse nici un pas. Am internat-o pentru investigatii. Medicii ne-au recomandat s-o ducem in strainatate, la o interventie chirurgicala de urgenta. Am luat legatura cu doctorii italieni, care si-au dat seama de gravitatea situatiei si au prezentat cazul medicului ortoped specializat in chirurgia coloanei vertebrale, de la Institutul G. Glasini din Geneva. Medicii italieni au constatat ca micutei Ana ii lipseste si o coasta. Am fost si mai mahnita. Am cerut de trei ori viza pentru Ana de la Ambasada Italiei din Bucuresti. De fiecare data, acelasi raspuns: -Nu suntem siguri ca acesta este scopul vizitei-. A treia oara am reusit sa vorbesc chiar cu consulul, caruia i-am aratat fotografiile Anei. Dupa ce le-a privit, mi-a spus: -Va propun sa uitam acest caz-.
Legea functionarilor, impotriva legii inimii
Tot ce se mai putea face era un plasament familial pentru Ana. Micuta a ajuns in casa brasovencei Elena Neamtu, unde a progresat mult. A inceput sa mearga, sa vorbeasca si sa se joace. Nici una dintre familiile de romani interesate sa infieze copii nu a acceptat-o pe Ana. Catharsis s-a adresat Agentiei SPAI din Italia, cerand ajutor. Medicul Manuela Passeri si sotul ei s-au prezentat in fata autoritatilor italiene, spunand ca isi doresc sa infieze aceasta fetita.
-Va rog, domnule presedinte, sa intelegeti cat de dificila si lunga este procedura. Va asiguram ca vom face tot ce putem pentru ca Ana sa aiba un viitor mai bun decat ii ofera patologia ei. Va rugam mult sa ne ajutati pentru a actiona foarte repede pentru binele ei. …Am inteles imediat ca aceasta este fetita care face parte din viata noastra, care este in inima noastra. Faptul ca are aceasta problema grava, pentru noi nu reprezinta un obstacol. Suntem gata sa o inconjuram cu toata dragostea noastra, sa-i dam toate ingrijirile ca sa fie o fetita fericita, si speram ca cei care decid pentru viitorul ei sa nu o faca prin respectarea legii ad litteram, ci sa decida cu sufletul si cu inima-, spune scrisoarea trimisa autoritatilor romane si italiene de familia care doreste sa o infieze pe Ana.
In 18 octombrie 2001, Tribunalul Brasov a respins incuviintarea adoptiei, explicand ca o ordonanta de urgenta a suspendat adoptiile internationale pe timp de un an si judecatorii nu pot trece peste hotararea Guvernului.
-Sa nu faca nimic pentru viata ei?-
Medicul specialist din Geneva a explicat necesitatea unor examene clinice de laborator: rezonanta magnetica nucleara, ecografie dorsala si renala, encefalograma s.a. Dupa operatie, vor fi necesare ingrijiri pentru o lunga perioada, vor fi agrenati tutori ortopezi, vor urma controalele periodice…
In aceasta iarna, micuta Ana va merge pentru prima oara la sanius, deoarece are o sanie. Povesteste Elena Neamtu, mama… provizorie: -Acum se joaca, a invatat sa cante si chiar danseaza. Este o fetita superba si foarte cuminte. Daca nu poate pleca la cei care isi doresc sa o infieze, o sa o tinem noi, dar sa o duca la tratament in Italia. Cand a facut primul pas, am plans si eu, si fiul meu. Era in 12 august, si si-a dat drumul dintr-o data, in sufragerie. Amandoi plangeam, pentru ca medicii spuneau ca s-ar putea ca Ana sa nu mearga niciodata. Ma tot uit la televizor si nu-i inteleg pe guvernanti. Sa nu faca ei nimic pentru viata acestei fetite?-
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
