Invatamantul particular preuniversitar, la bine si la rau

Presedintele Comisiei Nationale de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar Constanta, Valentina Mihaila, a declarat saptamana aceasta, intr-o conferinta de presa, ca invatamantul particular preuniversitar din Romania reprezinta doar 2% din cel de stat, avand doar 289 de unitati scolare autorizate. Totodata, presedintele CNEAIP a prezentat si raportul institutiei pe care o conduce, in cei trei ani de existenta, dintre care doi de functionare efectiva. Actualmente, in invatamantul particular preuniversitar romanesc sunt organizate toate nivelurile de pregatire, incepand cu prescolar, apoi primar, gimnazial, profesional (si de ucenici), liceal si postliceal.

De la infiintarea CNEAIP, in 1998, si pana in prezent, au fost evaluate 325 de unitati scolare si au primit autorizatie 289, cele mai multe – respectiv 212 – fiind scoli postliceale, urmate de gradinite – 44, licee – 31, scoli profesionale – 19, scoli primare – 12, de ucenici – 11 si gimnaziale – sase. Exista unele situatii in care sistemul de invatamant preuniversitar particular, pe langa alternativa – benefica, de multe ori – la invatamantul de stat, nu este pe masura asteptarilor tinerilor sai beneficiari. Dar, pe ansamblu, se poate spune ca optiunea pentru o unitate de invatamant preuniversitar particular este una fericita. Cu conditia existentei banilor de taxa…

Exista cateva carente majore…

Din raportul CNEAIP rezulta ca la conducerea unora dintre unitatile de invatamant de acest gen exista si manageri care nu indeplinesc conditiile prevazute in statutul personalului didactic, referitoare la functia de director. In multe cazuri, acest post este atribuit unor cadre didactice pensionare, pentru ca unitatea sa indeplineasca cerinta legala, si anume aceea de a avea director incadrat cu norma de baza in scoala.

Pe de alta parte, chiar daca personalul didactic este, in general, calificat (95%), se mai inregistreaza probleme in ce priveste pregatirea psihopedagogica a acestuia, deoarece, in scolile postliceale tehnice, economice si sanitare, putini ingineri, economisti si medici au urmat cursuri de psihopedagogie, care sa le confere calificarea necesara desfasurarii activitatilor didactice. Totodata, angajarea personalului didactic se face, in multe cazuri, pe baza de conventie civila, putine fiind cadrele didactice care au cartea de munca la unitatea respectiva. O alta problema o reprezinta continuitatea personalului didactic, din cauza fluctuatiei mari in randul cadrelor didactice tinere care-si cauta un loc de munca in invatamantul de stat, al carui grad de siguranta si stabilitate este, in acest moment, mai ridicat.

In majoritatea cazurilor, unitatile evaluate nu detin o evidenta clara a situatiei absolventilor: nu se cunosc proportia elevilor admisi in nivelurile superioare de invatamant (gradul de insertie scolara), precum si proportia elevilor care si-au gasit locuri de munca in domeniul absolvit. Exista totusi doua exceptii: scolile postliceale sanitare – peste 70% dintre absolventii acestora fiind angajati in sectorul sanitar, de stat sau privat, si scolile profesionale cu specific de alimentatie publica, turism si activitati conexe, industrie textila si pielarie, de cosmetica si igiena.

Mici probleme au mai ridicat documentele de evaluare utilizate de personalul didactic, care nu reliefau imbinarea mijloacelor traditionale cu cele moderne. Numai putine cadre didactice au putut justifica utilizarea, in cadrul evaluarii, a unor instrumente de evaluare flexibile, complexe si integratoare, care sa ofere posibilitatea elevului de a aplica in mod creator cunostintele insusite in situatii noi si variate si prin care sa poata fi urmarit progresul acestuia.

… dar si destule calitati

Cei mai multi dintre managerii unitatilor de invatamant preuniversitar particular sunt preocupati de adaptarea la cerintele sistemului national de invatamant, realizand planuri manageriale care cuprind obiective generale, obiective specifice, masuri concrete, termene, responsabilitati, si care contin activitati concrete in cadrul principalelor domenii functionale, se mai arata in raportul CNEAIP.

Proiectele de dezvoltare institutionala – avand ca obiectiv strategic crearea unui cadru educational adecvat, care sa valorifice potentialul elevilor – sunt realizate corespunzator, pe termen scurt si mediu, in conformitate cu noutatile din domeniul managementului. In aceste proiecte, la loc de frunte se afla imbunatatirea relatiilor de parteneriat cu comunitatile locale, dar si dezvoltarea de parteneriate cu alte unitati scolare – de stat sau particulare -, cat si cu institutii din strainatate.

Totodata, in majoritatea unitatilor de invatamant care functioneaza in sedii inchiriate se constata preocuparea continua pentru crearea de spatii proprii de scolarizare, imbunatatirea conditiilor de dotare cu mijloace moderne de invatamant si perfectionarea permanenta a personalului didactic si auxiliar.

Raportul elev/profesor este sensibil mai bun, comparativ cu media pe tara, in sensul numarului mic de elevi care revin unui cadru didactic.

In general, spatiile scolare corespund normelor ergonomice si de igiena, si au asigurate conditii corespunzatoare de incalzire, microclimat, iar starea grupurilor sanitare este corespunzatoare, dovada fiind avizele sanitare de functionare. De asemenea, nu lipseste dotarea cu echipamente de tehnologie informatica si de comunicare, marea majoritate a acestor unitatii fiind conectate la Internet.

Exista si institutii scolare si prescolare -de lux-, dotate cu bucatarii moderne, microbuze, ce asigura transportul copiilor la scoala, sali de gimnastica si parcuri de joaca amenajate corespunzator. In plus, toate scolile si gradinitele particulare functioneaza intr-un singur schimb.