Cel mai mare sistem informatizat din România emite lunar un număr record de documente: 50 de milioane

19.583.979 de beneficiari sunt înregistrați în acest moment în baza SIUI

Dacă ar fi să facem un top al celor mai mari sisteme informatice construite vreodată în România, Sistemul Informatizat Unic Integrat (SIUI) ar ocupa primul loc. Și este firesc, de vreme ce în această bază imensă de date sunt cuprinși 19,5 milioane de asigurați. Tot firesc este ca sistemul să genereze interesul constant al furnizorilor de servicii de sănătate, dar și al beneficiarilor.
Pentru a înțelege mai bine complexitatea SIUI, i-am rugat pe Marius Stupu, director în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), și pe Mihai Bejat, directorul Direcției Tehnologia Informației din cadrul CNAS, să ne detalieze modul în care acesta funcționează.

Pe înțelesul tuturor, cu ce se ocupă SIUI?

Marius Stupu, director CNAS: SIUI este un instrument informatic deosebit de complex, care are acoperire națională, iar baza sa de date conține întreaga populație a României, precum și un număr important de alte persoane care au beneficiat de servicii medicale în România. Sistemul gestionează întregul flux de informații pentru evidența, verificarea, decontarea și plata din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate a tuturor categoriilor de servicii medicale și farmaceutice raportate de furnizorii acestor servicii. SIUI întreține Registrul Asiguraților, Registrul Furnizorilor de Servicii medico-farmaceutice, precum și multe alte colecții de date: nomenclatoare de medicamente, servicii raportate lunar de furnizori, rețete medicale și medicamente eliberate pe aceste rețete etc.
SIUI asigură procesul informatic de contractare cu furnizorii, evaluarea furnizorilor și urmărirea executării contractelor. Sistemul este 100% operațional și funcționează progresiv de mai bine de 3 ani, fiind singurul mijloc prin care se raportează serviciile medicale și se efectuează plata acestora.

Ce dimensiuni are sistemul în cifre?

Mihai Bejat, directorul Direcției Tehnologia Informației CNAS: Este un sistem imens. Prin dimensiunile bazei de date, prin complexitatea aplicațiilor și prin soluția hardware și software de ultimă generație, SIUI se detașează ca unul din cele mai mari sisteme informatizate din România, având peste 19,5 milioane de beneficiari. În prezent baza de date SIUI are 4,7 TeraBytes (pentru o estimare a dimensiunii,
1 TeraByte este echivalentul a peste 1000 de miliarde de unități elementare de informație), ea acumulând un volum foarte mare de informații. Lunar sunt raportate 20.844.712 servicii medico-farmaceutice de la un număr de aproximativ 26.000 de furnizori. Media lunară de date acumulate reprezintă 5.811.952 rețete medicale, 649.422 internări, 198.908 certificate medicale, 4.490.649 documente financiare primare,  15.256.160 note contabile, 4.690.008 plăți, 3.180.496 facturi primite etc. – deci peste 50 de milioane de documente.

Dacă vorbim de o asemenea bază de date vorbim automat și de o aplicație dificil de utilizat?

Mihai Bejat, directorul Direcției Tehnologia Informației CNAS: Despre programele mai mult sau mai puțin prietenoase pot să vă spun că pe măsură ce se reduc cerințele și restricțiile de integrare cu alte componente, o aplicație poate fi realizată într-un mediu informatic mai simplu, care pare mai rapid și mai prietenos.
Când caut un pacient într-o bază de 200.000 de înregistrări, pot însoți procedura cu tot felul de artificii și efecte spectaculoase, fapt care ar fi însă prea costisitor, ca timp de răspuns, în cazul unei baze de zeci de milioane de înregistrări, în care sunt poate câteva sute de utilizatori care doresc același lucru în același timp. Probabil toată lumea observă că aplicațiile informatice de la începuturi erau mai inteligibile și mai aproape de noi, iar pe masură ce avansăm în cerințe, sistemele necesită tot mai multă instruire și profesionalism. Multora le displace această tendință, dar ea este caracteristică tuturor sistemelor complexe.

Când a început construcția acestui proiect informatic?

Marius Stupu, director CNAS: Contractul a fost încheiat în luna iulie 2002 între CNAS și Compaq, fiind apoi preluat de HP. A urmat o lungă perioadă  în care proiectul a stagnat, din cauza mai multor probleme legislative și de finanțare. Abia în anul 2006 s-au făcut primii pași concreți, rezultând un prototip, iar în anul 2007 dezvoltarea s-a reluat, o dată cu o serie de modificări importante în normele CNAS. Sistemul a fost implementat în același an la 3 piloți, apoi în 2008 s-a făcut implementarea de substanță în toată țara. Din punct de vedere funcțional, sistemul a fost finalizat în noiembrie 2008, după o perioadă marcată de eforturi foarte mari de a înlocui vechile aplicații cu noile module SIUI. Distanța atât de mare față de momentul semnării contractului, ceea ce a însemnat și achiziția platformelor hardware, a determinat și o discrepanță între cerințele de procesare care au crescut continuu și puterea de procesare a acestor platforme. Pentru un răspuns adecvat al sistemului, a fost necesar ca în anul 2010 să se realizeze și un upgrade tehnologic, care era de altfel prevăzut de la început în evoluția SIUI, deși ceva mai târziu. A rezultat așa-numitul SIUI Actualizat, cu o arhitectură nouă care permite lucrul în sistem partajat colaborativ și care funcționează foarte bine de la sfârșitul anului 2010, în concordanță cu cerințele actuale.

Cine sunt producătorii SIUI?

Marius Stupu, director CNAS: Contractorul principal a fost HP, care este furnizorul platformelor hardware și software de bază și de asemenea integratorul soluției. Proiectarea, dezvoltarea și implementarea aplicațiilor informatice este realizată de SIVECO, în calitate de sub-contractor al HP. Soluția de comunicații este livrată și întreținută de STS.

S-a vorbit despre faptul că la intrarea în funcțiune a SIUI, numărul persoanelor înregistrate era de 27 milioane. Cum a fost posibil?

Marius Stupu, director CNAS: Intrarea în funcțiune a SIUI a presupus încărcarea acestui sistem cu date, în mod evident provenite din vechile sisteme locale de la nivelul caselor județene și completate cu datele inexistente în format electronic. Acesta a fost un proces de amploare, care a presupus și validarea datelor preluate. Numărul de 27 milioane se referă la numărul de persoane  înregistrate în sursele de date care au fost preluate în SIUI. Acest număr se explică prin faptul că între județe existau duplicate, respectiv o persoană apărea (probabil în mod natural) la mai multe județe. Evident, în sistemul SIUI nu au putut intra dubluri ale aceleiași persoane, deci aceste 27 milioane nu au existat niciodată în SIUI. Reținerea unei singure instanțe a unei persoane a provocat desigur și perturbații, chiar proteste din partea medicilor, care și-au văzut listele de pacienți diminuate odată cu introducerea SIUI.

Medicii de familie reclamă că SIUI le-a „furat“ pacienții de pe listele lor. Cum comentați această acuzație?

Marius Stupu, director CNAS: La o analiză sumară, situația este ușor de înțeles și nu trebuie acuzați medicii. Dacă, să spunem, un cetățean a stat un timp într-un județ și apoi s-a mutat, el a fost pe lista unui medic și apoi a migrat la altul, din noul județ. Nefiind anunțat, medicul de la care a plecat l-a păstrat pe lista inițială. Asiguratul ar fi putut fi scos numai printr-o procesare la nivel național, care spuneam că s-a putut face numai odată cu SIUI. Da, SIUI l-a eliminat pe cetățeanul respectiv de pe lista medicului de la care plecase, dar aceasta nu trebuie să supere medicul, așa cum nici noi nu trebuie să-l acuzăm că avea cu intenție un pacient mai mult în listele sale. Din păcate, migrarea de date cu care a început implementarea SIUI a fost un fel de început cu stângul pentru SIUI ca prieten al medicilor, dar sunt convins că medicii înțeleg această situație. De altfel, per total medicii nu au pierdut prin reducerea numărului de pacienți de pe liste, pentru că, proporțional cu scăderea numărului total de persoane, a crescut  valoarea unitară a unui înscris pe lista sa. Din păcate, sunt situații în care asociațiile de medici încă mai aduc în discuție această problemă, a reducerii numărului de pacienți de pe listele lor.

Sunt unii utilizatori de la casele județene care susțin că aplicațiile pe care le foloseau înainte de SIUI erau mai bune. Ce le răspundeți?

Mihai Bejat, directorul Direcției Tehnologia Informației CNAS: Faptul că o aplicație este mai bună decât alta poate fi evaluat numai în funcție de obiective.  Este cert că aplicațiile dinainte de SIUI nu puteau asigura obiectivele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. SIUI a fost dezvoltat pentru a asigura CNAS posibilitatea de a controla utilizarea FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate). În primul rând, aceasta înseamnă să cunoști ce se consumă (servicii, medicamente) și să controlezi că aceste cheltuieli se fac conform legii. Această cerință de bază se transpune în necesitatea ca de la toate casele județene să se primească informații unitare, în același format. De asemenea, toate casele să implementeze la fel normele CNAS privind plata serviciilor. Nu trebuie să vă spun, intuiți desigur, că cerințele de unificare s-au putut realiza numai odată cu SIUI. Solicitarea fermă față de SIUI a fost să aplice întocmai cadrul și restricțiile normative, și asta uniform, în toată țara. Din păcate, aici a fost și una din marile dificultăți de implementare, care încă se mai manifestă la unele case: felul în care una sau alta din cerințele specifice ale normelor CNAS erau înțelese și aplicate la diferite case județene, fiecare fiind convinsă că are dreptate.

Există medici care spun că SIUI se blochează. Se întâmplă asta? De ce?

Mihai Bejat, directorul Direcției Tehnologia Informației CNAS: Până în prezent a existat o singură situație când SIUI s-a blocat. Această situație a fost în ianuarie 2011, din cauza unui bug în sistemul de gestiune a bazei de date Oracle (care nu este sub controlul realizatorilor SIUI). În urma intervenției comune a specialiștilor noștri din CNAS și ai ORACLE, HP și SIVECO Romania, situația s-a remediat într-o perioadă de timp foarte scurtă. Începând cu aprilie 2011 s-a trecut la noua versiune a bazei de date Oracle (versiunea 11g 2.0.2). Pe de altă parte, utilizatorii externi care se conectează on-line pun în mod subiectiv în seama SIUI orice nefuncționare a aplicației lor, deși sunt multe alte cauze care ar putea fi bănuite în primul rând în astfel de cazuri. Trebuie să subliniez că utilizarea on-line a SIUI a crescut continuu de la începutul acestui an, ajungându-se la 1 iunie 2011 la un număr de 18.506 contracte asociate cu certificat digital calificat și un număr de 1.297.469 verificări on-line ale categoriei de asigurat numai în ziua respectivă.

O altă nemulțumire exprimată de unii utilizatori se referă la faptul că un medic trebuie să introducă în SIUI datele unei rețete medicale pe care o prescrie. Ce se întâmplă ulterior cu aceste date?

Mihai Bejat, directorul Direcției Tehnologia Informației CNAS: Dacă rețeta conține medicamente compensate, aceasta intră în SIUI într-un proces de validare. De aceea, datele rețetei trebuie raportate de medicul care o prescrie. Validarea se face din mai multe puncte de vedere: al medicului, care trebuie autorizat să prescrie; al pacientului, care trebuie să fie asigurat; al medicamentelor de pe rețetă, față de categoria de asigurat, boală și alte elemente care sunt înscrise în norme. Precizez de asemenea că un element de control este ca rețeta să fie emisă de medicul care a achiziționat carnetul din care aceasta provine. Este știut că rețetele sunt formulare cu regim special, având identificator unic, a căror circulație este reglementată. După eliberarea în farmacie, rețeta este raportată și de farmacie, iar în SIUI se face împerecherea celor două rețete, decontarea medicamentelor nefiind validată în cazul unor inadvertențe. Aceste precauții sunt justificate pentru evitarea cheltuielilor exagerate și mai ales neconforme pe medicamente compensate, având în vedere că această categorie este cea mai mare consumatoare a FNUASS.

Sunt situații în care un pacient poate figura în SIUI ca neasigurat?

Marius Stupu, director CNAS: Starea de asigurat și categoriile de asigurare în care se încadrează cetățeanul sunt gestionate de SIUI pe baza datelor furnizate de instituțiile care au în evidență persoana respectivă: angajatorul, casa de pensii, primăria, asociațiile non-guvernamentale, etc. Prin datele transmise periodic, lunar sau trimestrial, instituțiile respective confirmă că persoanele raportate pe listele lor sunt îndreptățite să dețină una sau mai multe calități de asigurat. Calitatea de asigurat a unei persoane trebuie confirmată în interval de 3 luni, altfel persoana respectivă și cei co-asigurați de aceasta, potrivit legii, își pierd calitatea de asigurat. Inadvertențele puse de multe ori în sarcina SIUI privind calitatea de asigurat sunt de fapt datorate disfuncționalităților privind raportarea datelor necesare de către diferite instituții cu care CNAS colaborează în această privință, în baza protocoalelor încheiate cu aceștia.

Cine este de vină dacă, să zicem, lipsește un asigurat din baza de date?

Marius Stupu, director CNAS: Dacă o persoană nu este asigurată, deși legal ar trebui să fie, înseamnă că instituțiile care transmit date către SIUI nu au raportat corect. Deși SIUI face toate validările posibile la preluarea acestor date, responsabilitatea asupra acestor date revine în totalitate celor care le pun la dispoziție. Spre exemplu aceste situații apar odată cu pensionarea: vechiul angajator nu mai raportează că persoana pensionată este angajată, iar casa de pensii care ar trebui să raporteze noul dosar a întârziat raportarea cu mai mult de 3 luni. Pentru evitarea acestor situații, noii pensionari sunt sfătuiți să se adreseze Casei Județene, anunțându-și noul statut. De asemenea, imediat după împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii care sunt în continuare elevi sau studenți, nefiind angajați, trebuie să anunțe la Casa Județeană continuarea studiilor, pentru a-și menține calitatea de asigurat pentru ei și eventualele persoane pe care le au în întreținere.

Cum poți afla dacă ești înregistrat în SIUI?

Mihai Bejat, directorul Direcției Tehnologia Informației CNAS: Există o modalitate simplă. Persoana interesată trebuie să intre pe site-ul CNAS destinat SIUI (http://siui.casan.ro/cnas), să selecteze poziția „Servicii online“ și apoi din pagina care se deschide să acceseze opțiunea „Asigurați“. Va obține o machetă în care își poate înscrie CNP-ul (și un număr de validare dat de sistem) și va fi informat dacă este sau nu înregistrat ca asigurat în SIUI. Este bine ca fiecare asigurat să-și verifice calitatea de asigurat prin această modalitate simplă, mai ales când nu a mai trecut de mult timp pe la medic, și să semnaleze neconcordanțele la CJAS. Facilitatea de verificare on-line a stării de asigurat este larg folosită.

Această discuție, referitoare la un subiect de maxim interes pentru opinia publică, a adus multe clarificări utile, din partea celor mai autorizate surse și va continua.
Este limpede că schimbarea unor mentalități necesită timp.
În mod neîndoios, gradul de utilizare a acestui sistem și a facilităților de conectare online este accelerat crescător și va atinge o scară largă.
Așa cum s-a întâmplat și în alte proiecte de informatizare, numărul mare, preponderent al celor care văd valoarea socială și eficiența utilizării tehnologiei în controlul resurselor, va transforma, curând, actualele dileme în certitudini.