Acasă Actualitate Cum pierde România fonduri europene de miliarde de euro. Studiu de caz...

Cum pierde România fonduri europene de miliarde de euro. Studiu de caz CRPDRP – regiunea Nord-Est

DISTRIBUIȚI

Din aviz în aviz, spre subminarea economiei naționale

Incompetență, birocrație și corupție – așa a caracterizat comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloș gestionarea fondurilor europene în Romånia. La cea mai recentă vizită a sa în țară, Cioloș declara că primește multe sesizări legate de comportamentul unor funcționari de la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și de modul cum aceștia aplică procedurile de selecție și contractare elaborate la nivel național. Plångerile erau legate de schimbarea condițiilor de eligibilitate după publicarea cererii de proiecte, de solicitări de clarificări la oficiile județene APDRP rămase fără răspuns și de comportamentul unor funcționari care îi descurajează pe beneficiari să depună proiecte dacă nu lucrează cu anumite firme de consultanță.
Cioloș spunea chiar că unor beneficiari li se cere să contribuie financiar pentru ca prelucrarea administrativă a proiectelor să nu fie prea lungă. Corupție la lumina zilei!
În aceeași perioadă, șeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, declara că Romånia riscă să fie obligată să returneze Uniunii Europene pånă la 1,5 miliarde euro, sume deja plătite, dacă o serie de proiecte de pre-aderare nu vor fi finalizate pånă la sfårșitul acestui an.
Nu este primul avertisment al FMI în legătură cu situația dezastruoasă a fondurilor europene. Reprezentanții Fondului s-au arătat de mai multe ori îngrijorați de gradul de absorbție și au arătat că Romånia riscă să piardă 20 miliarde euro din cauză că nu reușește să atragă fonduri europene.
Cu alte cuvinte, Romånia pierde bani. Într-o perioadă economică dificilă, pierdem o oportunitate, cu efecte pe termen lung. Romånia ar putea folosi aceste fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru educație, pentru îmbunătățirea serviciilor sociale. Și nu o face.
Problema este că atunci cånd se ajunge la corupție în gestionarea fondurilor europene putem vorbi de o vulnerabilitate la adresa securității naționale.
Diminuarea resurselor financiare slăbește statul și orice ban furat statului este un atac la un atac la siguranța socială, la siguranța funcționării instituțiilor – înseamnă subminarea intereselor naționale.
Plångerile legate de gestionarea fondurilor europene au ajuns pånă la Bruxelles din cauza atitudinii funcționarilor care se ocupă de aceste fonduri față de beneficiari. Aceștia din urmă au ajuns pånă la Comisia Europeană exasperați, așa cum spunea și comisarul Cioloș, de birocrație, incompetență și corupție.
Și la redacția „Curentul“ au ajuns plångeri în care se ridicau aceleași probleme.
Mai mulți primari din zona de Nord-Est ne-au spus că nu pot începe lucrările la proiectele finanțate prin Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale – pentru că nu primesc avizul final de la Centrul Regional de Plăți pentru dezvoltare Rurală și Pescuit (CRPDRP), instituție condusă de Liviu Bulgaru, personaj remarcat de presa locală grație dependenței sale de stilul Feng Shui.

Beneficiarii proiectelor – aruncați în prăpastia dintre teorie și practică

Răspunsurile APDRP la întrebările ziarului „Curentul“ au fost la fel de încålcite ca procedurile de avizare.
Astfel, din aceste răspunsuri am înțeles că APDRP nu avizează începerea lucrărilor, dar și că „Autoritatea Contractantă (adică beneficiarul n.r.) nu poate trece la o etapă ulterioară fără primirea avizului favorabil de la CRPDRP pentru etapa anterioară“.
Cu alte cuvinte, primarii nu pot demara proiectele dacă APDRP, prin intermediul Centrului Regional de Plăți pentru dezvoltare Rurală și Pescuit (CRPDRP), nu avizează contractele de achiziții publice prin întocmirea „Rapoartelor de activitate finale la încheierea procedurilor de achiziții“.
Și pentru că tot vorbim de manuale, teoria din manual, care spune ca avizul se dă în maxim 5 zile, nu se potrivește deloc cu practica din teren, care arată că primarii așteaptă 5-6 luni avizele agenției.
Spre exemplu, la Rebricea, în județul Vaslui, autoritățile locale au așteptat luni bune avizarea contractelor – trei luni pentru avizarea contractelor de proiectare și execuție și șase luni pentru contractele de consultanță și achiziție a unui utilaj.
La Bogdănești, zilele trecute primăria încă aștepta avizele. Autoritățile locale vor să folosească fondurile europene pentru trei km de drumuri comunale, aducțiune de apă, stație de epurare, canalizare, grădiniță și cumpărarea unor costume populare în cadrul unui program de conservare a patrimoniului popular.
„Este infernal, nu greu! Nu vă mai spun de birocrație că se știe – avize, avizașe… se termină certificatele fiscale… Este un hățiș! Unii vor pierde proiecte eligibile din această cauză. Pe 16 iunie 2010 am semnat contractul de finanțare, iar la 16 decembrie 2010 s-au terminat licitațiile. La data la care vorbim așteptăm la APDRP avizarea tehnică a proiectelor. Așteptăm ok-ul. Au trecut deja 5 luni, și n-am pierdut o zi! Suntem o echipă întreagă și muncim de dimineață până seara“, ne-a declarat primarul Ioan Dorobanțu.

APDRP recunoaște întârzierile, dar spune că se muncește pe brânci

Reprezentanții APDRP spun că documentele sunt verificate în mai multe etape, dar că avizarea durează maximum 5 zile. Conform manualului.
„Avizarea, conform Manualului de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziție publică pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), durează maximum 5 zile de la data depunerii acestora spre avizare, cu condiția ca documentele supuse aprobării să fie corecte și conforme cu legislația în vigoare. În caz contrar, acestea nu vor fi avizate de către experții APDRP, aceștia solicitånd în limita termenului maxim de 5 zile, ca beneficiarul să refacă documentele respective. Astfel se poate prelungi durata de verificare și avizare, dar în cel mai rău caz, această perioadă nu depășește maximum de 5 zile pentru fiecare etapă de verificare a documentelor:
– Etapa I – Verificarea și Avizarea Anunțului intenție/Anunțului de participare și a Documentației de atribuire;
– Etapa II – Verificarea și Avizarea Comisiei de evaluare (dosarul comisiei de evaluare poate fi avizat și în prima etapă), a Dosarului de evaluare și a Contractului nesemnat de părți (după modelul depus împreună cu Documentația de atribuire și întocmirea eventualelor modificări aduse acestuia)
– Etapa a III-a -Verificarea și Avizarea Contractului semnat de părți și parafat, înregistrat, a garanțiilor de bună execuție și prezentare, în cazul în care au fost emise, a Raportului de control al ANRMAP și a Raportului de activitate a UCVAP.
Verificarea celei de-a III-a etape se cuantifică în Rapoartele de activitate emise de Centrele Regionale de Plăți pentru servicii, furnizare de produse-bunuri și pentru lucrări“, au explicat reprezentanții APDRP. Conform acestui răspuns ar trebui ca fondurile europene să curgă valuri-valuri în Romånia dar, avånd în vedere că lucrurile nu stau nici pe departe așa, vinovații nu se află nicidecum printre funcționarii APDRP, ci la primăriile solicitante.
Astfel, APDRP precizează că „în urma constatării modului în care se derulează procedura de achiziții, sunt multe cazuri în care dosarele de achiziții sunt depuse cu foarte mari întårzieri (uneori depășesc și 12 luni)“.
Reprezentanții agenției spun că există cazuri ale unor comune care au depus dosarele de achiziții și după 1 an și 8 luni apoi, presați de timp, procedează la aplicarea unor proceduri de licitație nerealiste, de exemplu procedura de licitație restrånsă, urmărind reducerea termenelor pentru depunerea ofertelor.
Conform Instrucțiunilor de achiziții pentru beneficiarii publici dosarele de achiziții trebuie depuse în maximum 4 luni în cazul achizițiilor complexe care presupun și lucrări cu montaj. Niciun cuvånt despre întårzierile cauzate de funcționarii instituției despre care a ajuns să se plångă chiar și comisarul european pentru agricultură, un fin cunoscător al circuitului fondurilor europene în Romånia.

Cei 7 experți de la CRPDRP 1 Nord-Est Iași

În ceea ce privește întårzierile la avizarea contractelor de achiziție din zona Nord-Est, reprezentanții APDRP spun că întårzierile nu sunt cauzate de funcționării agenției sau de conducerea Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (CRPDRP) 1 Nord-Est Iasi, ci de numărul mic de experți care trebuie să verifice documentele.
„În ceea ce privesc eventuale întårzieri în avizarea documentațiilor, precizăm că principala cauză a acestora, contestațiile depuse de participanții la licitațiile organizate de către beneficiari, existånd cazuri în care a fost necesară prelungirea termenelor de achiziții și execuție a proiectelor cu peste 12 luni față de estimările inițiale“, arată reprezentanții APDRP.
De asemenea, sunt multe cazuri în care dosarele de achiziții sunt depuse de către beneficiari cu foarte mari întårzieri, chiar și mai mult de 1 an.
„În completarea răspunsului, adăugăm și faptul că trebuie avut în vedere faptul că la Serviciul Achiziții din cadrul Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (CRPDRP) 1 Nord-Est Iași sunt angajați în acest moment cei 7 experți – un număr insuficient raportat la volumul de muncă generat de numărul foarte mare de proiecte aprobate pentru finanțare prin PNDR. Aceștia au în analiză, verificare și avizare toate proiectele aferente celor 6 județe din Regiunea de Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui“, se mai arată în răspunsul APDRP trimis „Curentul“.
Reprezentanții APDRP țin să sublinieze că „doar în ultimele 7 luni“ au fost eliberate peste 680 de fișe de avizare pentru proiectele implementate de către beneficiari publici și peste 600 de fișe de avizare aparținånd beneficiarilor privați.
„Nu spun că acesta ar fi comportamentul general al funcționarilor de la APDRP, dar nu ar trebui tolerat nici măcar un singur caz de acest gen“, spunea Cioloș, atunci cånd vorbea despre funcționarii care cer șpagă, pentru cs prelucrarea administrativă a proiectelor să nu fie prea lungă.
Parafrazåndu-l pe Dacian Cioloș, nici noi nu spunem că toți angajații CRPDRP 1 Nord-Est Iași sunt corupți, ci că dacă ar exista un singur caz de acest gen, nu ar trebui tolerat.

APDRP a preluat și atribuțiile ANRMAP

O altă problemă semnalată de primarii care au avut probleme la accesarea fondurilor europene a fost faptul că deși anunțul de licitație este avizat de ANRMAP, APDRP mai avizează încă o dată… aceeași documentație.
Ministerul Agriculturii (MADR) nu vede însă nicio problemă în faptul că Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a preluat atribuțiile Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și, mai mult, verifică actele emise de ANRMAP.
Reprezentanții MADR spun că „Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) nu are cum să preia atribuțiile Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), fiecare din cele două instituții avånd atribuțiile sale bine determinate“.
„Astfel, ANRMAP se asigura că licitația desfășurată respectă prevederile legale conform OUG 34/2006, iar APDRP verifica dacă ceea ce se licitează corespunde cu ceea ce s-a cerut în Cererea de Finanțare depusă de solicitantul de fonduri europene. Mai precis, APDRP nu verifica actele emise de ANRMAP, ci corelarea informațiilor din Cererile de Finanțare ale fiecărui proiect cu documentele de licitație emise de fiecare beneficiar. În niciun caz nu se pune problema aprobării sau avizării de către APDRP a conformității licitației din punct de vedere legal în locul Unitații pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP), care verifică fiecare licitație sau ANRMAP – aceasta verificånd prin sondaj sau în cazul unei sesizări de o anvergură mai mare. Agenția verifică dacă beneficiarul chiar licitează ca și conținut pentru ceea ce a menționat în Cererea de Finanțare“, ne-au explicat reprezentanții Ministerului Agriculturii, citånd din Manualul de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziție publică pentru proiectele finanțate prin PNDR.
Totodată, reprezentanții MADR precizează că au răspuns deja solicitărilor „Curentul“ pe această temă „colegii de la APDRP“.
Tocmai pentru că APDRP a răspuns multelor noastre solicitări cităm din unul dintre răspunsurile detaliate în care sunt explicate etapele de verificare și avizare a contractelor de achiziții publice: „Anunțul/invitația de participare (intenție – dacă este cazul) avizat/ă de CRPDRP se transmite sub forma electronică de către beneficiar la SEAP pentru publicare.
SEAP publică anunțul/invitația de participare după verificarea și avizarea acestuia de către Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) – publicarea anunțului/invitației de participare pe site-ul SEAP reprezintă avizarea lui din partea ANRMAP. (…) CRPDRP verifică anunțul de intenție (dacă este cazul), anunțul/invitația de participare și documentația de atribuire, constată abaterile, face recomandări pentru corectarea abaterilor, întocmește și transmite autorităților contractante în termen de maxim 5 zile lucrătoare fișa navetă – Nota intermediară/ Răspunsul (formularele pentru servicii, pentru furnizare produse și pentru lucrări însoțite de listele de verificare)“.
Pe scurt, după ce ANRMAP avizează anunțul de participare (avizat anterior de CRPDRP), APDRP verifică, din nou, același anunț prin Centrul Regional de Plăți pentru dezvoltare Rurală și Pescuit (CRPDRP).
De altfel, în același răspuns se concluzionează că „în prima etapă, CRPDRP, în primul rånd, verifică și evaluează corespondența documentației de atribuire cu cea a cererii de finanțare. De asemenea, Centrul Regional verifică și avizează anunțul de intenție/participație și documentația de atribuire“.
În cea de-a treia etapă a procedurii de achiziție, situația se repetă – Autoritatea Contractantă depune contractul semnat și raportul de control emis ANRMAP, pentru ca APDRP să verifice și să avizeze contractul semnat, în forma finală, anunțul de atribuire și să întocmească „Rapoartele de activitate finale la încheierea procedurilor de achiziții“.
Completăm informațiile din manualele de proceduri ale APDRP cu informații din teren și declarațiile primarilor exasperați de procedurile complicate de avizare.
Spre exemplu, la Concești, în județul Botoșani, autoritățile locale se chinuiesc de mai bine de un an să obțină finanțare pentru mai multe proiecte pe Măsura 322. S-au împotmolit la anunțul de licitație, cel care trebuie avizat și de APDRP și de ANRMAP, bineînțeles fiecare autoritate cu atribuțiile ei, potrivit manualelor de proceduri.
„N-am reușit să publicăm anunțul de licitație, deși lucrăm cu o firmă de consultanță. Nici acum nu am primit ok-ul pentru publicarea pe SEAP, deși contractul de finanțare l-am semnat pe 16 iunie 2010. Documentarea e făcută, dar nu le-a convenit… ne-au tot întors înapoi, am făcut tot felul de acte adiționale“, ne-a declarat zilele trecute primarul Constantin Bostan.
„Am făcut o prelungire a contractului pentru că termenul maxim era de 12 luni și riscam rezilierea“, a adăugat primarul. Prin urmare, în birourile funcționarilor de la Iași și București totul este cåt se poate de simplu și în spiritul și litera legii. Numai că în teren, acolo unde trebuie să ajungă de fapt fondurile europene, deznădejdea a luat de mult locul optimismului, iar autoritățile locale se plång din ce în ce mai des de corupție și de șpaga instituționalizată. Dacă strigătele lor de disperare nu ajung la urechile funcționarilor responsabili cu împărțirea banilor europeni, poate procurorii DNA vor fi sensibili la aceste teme și vor lua drumul întortocheat și plin de surprize birocratice al fondurilor europene.

Liviu Bulgaru a ajuns șef peste banii europeni datorită Feng Shui-ului

La numirea lui Liviu Bulgaru în funcția de șef la CRPDRP Iași, presa locală scria că secretul accederii acestuia într-o poziție publică extrem de importantă este arta Feng Shui, de care este pasionat încă din anul 2000.
Prin urmare, biroul de director al lui Liviu Bulgaru este pur și simplu plin de amulete Feng Shui. Broaște țestoase, tauri, ventilatoare din bronz, pagode și chiar o corabie imensă sunt printre preferatele directorului de la CRPDRP Iași. „Chiar cred că există forțe care ne coordonează viața“, este explicația dată de Liviu Bulgaru în presa locală. Și, ca să arate că nu e de joacă cu forțele supranaturale, Bulgaru a ținut să precizeze că „Biroul este orientat pe direcția potrivită personalității mele. De aceea, țin mereu pe birou o busolă, să văd dacă stau bine sau nu“. Busola nu este singurul obiect special de pe biroul șefului CRPDRP Iași, amuletele fiind și ele la loc de cinste. Astfel, alături de busolă se află statuetele din bronz întruchipånd broaștele testoase, animal pozitiv în arta Feng Shui, care costă undeva la 30-40 de euro bucata și pe care Bulgaru le-a achiziționat de la Amsterdam, potrivit declarațiilor sale din presa ieșeană.
Unul dintre cele mai impresionante exponate din biroul lui Bulgaru este însă corabia bogăției. Aceasta este așezată la intrarea în biroul directorului Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Pe puntea vasului se află bani, iar adepții Feng Shui consideră că un asemenea obiect le va aduce bunăstare. Probabil că aduce bunăstare doar posesorului corabiei, deoarece cei care ar trebui să beneficieze în mod direct de activitatea CRPDRP Iași se plång de faptul că ajung foarte greu la banii europeni din cauza piedicilor birocratice puse de oamenii coordonați de Liviu Bulgaru. Poate ar fi momentul ca ministrul Valeriu Tabără să evalueze activitatea directorului Liviu Bulgaru și să evite să se lase influențat de amuletele Feng Shui ale șefului CRPDRP Iași.

Băsescu: România riscă suspendarea temporară a utilizării banilor UE

România riscă să ajungă în situația de suspendare temporară a utilizării banilor europeni dacă nu rezolvă problemele existente în ceea ce privește cheltuirea fondurilor UE, a afirmat, ieri, în ședința de guvern, președintele Traian Băsescu. El a vorbit despre corupția de la nivelul județelor, unde a președinții CJ „stăpânesc“ județul în „familii transpartinice“, și a adăugat că în zilele următoare va apărea un raport care va arăta ceea ce s-a întâmplat în județe cu proiectele aprobate din bani europeni.
„Cea mai puternică probă o avem în raportul pe care o să-l avem în zilele următoare, să vedem ce s-a întâmplat în multe dintre județe cu proiectele finanțate din bani europeni. Ministerele aprobă proiectele, se dau pe mâna consiliilor județene pentru execuție și vedem pe urmă ce iese. Perspectiva este să avem o suspendare temporară de utilizare a banilor până când găsim soluții“, a spus Băsescu. De asemenea, președintele le-a atras atenția miniștrilor că, pe30 iunie se va face o evaluare a absorbției fondurilor europene, iar aceia dintre ei care vor ieși pe minus la această evaluare trebuie să-și pregătească bagajele și să părăsească executivul.

Cea mai mică rată de absorbție în Europa Centrală și de Est

România este ultimul loc în Europa Centrală și de Est în privința accesării fondurilor europene, cu o rată de absorbție (plăți efective) de 7% în perioada 2007-2010, cele mai slabe performanțe fiind consemnate la capitolele transporturi și mediu, care beneficiază de cele mai mari sume.
Un studiu al companiei de audit și consultanță KPMG arată că România a obținut până la sfârșitul anului trecut plăți efective de numai 1,5 miliarde euro (7%) din bugetul total de 23,3 miliarde euro disponibil în perioada 2007-2013 prin șapte Programe Operaționale, de la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și Fondul Social European.
La nivel regional, în cele zece țări care au aderat la UE după 2004, rata plăților efective este de 17%. Letonia are cele mai bune performanțe, cu un procentaj de 30%, urmată de Lituania (30%), Slovenia (27%), Cehia (26%), Estonia (21%), Slovacia (17%), Ungaria și Polonia (16% fiecare), Bulgaria (10%) și România (7%).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.