Opozitia germana cere reluarea negocierilor cu Romania si Bulgaria

Extinderea Uniunii nu s-a dovedit a fi nici pe departe dezastrul pe care il creionau in culori atat de sumbre euroscepticii. La un an de la -Big Bang–ul selectului club european, statisticienii si sociologii au demonstrat ca integrarea celor 10 noi membre a adus mai multe multe plusuri decat minusuri pentru tarile proaspat integrate. Si, desi primirea lor in marea familie pare sa fi fost o reusita, mai vechii membri privesc cu inima impartita spectaculoasa evolutie a mezinelor. Exista, de asemenea, numeroase voci care sustin ca urmatoarea extindere trebuie realizata cu foarte multa precuatie. Una dintre cele mai vehemente este cu siguranta cea a Angelei Merkel, sefa Uniunii Crestin-Democrate germane, care a cerut redeschiderea negocierilor de aderare cu Romania si Bulgaria.

Lidera opozitiei din Bundestag, Angela Merkel (foto), a cerut redeschiderea negocierilor de aderare cu Romania si Bulgaria, sustinand ca discutiile dintre cele doua state si autoritatile comunitare au fost conduse cu superficialitate. In discursul rostit in cadrul lucrarilor Uniunii Crestin-Democrate, Angela Merkel a criticat guvernul de la Berlin pentru ca nu s-a gandit la afluxul de forta de munca straina si ieftina care va invada piata UE si a atras in acelasi timp atentia asupra faptului ca Romania si Bulgaria nici macar nu si-au liberalizat piata serviciilor.

Declaratiile cunoscutei politiciene germane au fost facute in pragul unei importante aniversari pentru mezinele Uniunii: implinirea unui an de la extinderea istorica de la 1 mai 2004. Tonul prevenitor adoptat in legatura cu primirea Sofiei si a Bucurestiului a amintit cu siguranta si de alte puncte dureroase pentru -greii- UE, care nu si-au revenit inca in totalitate dupa socul de acum un an. Parisul si Berlinul se plang de concurenta neloiala in ce priveste nivelul taxelor si sustin ca noile membre ar practica un dumping social. Franta se confrunta cu o slaba crestere economica, in timp ce Germania se lupta cu o rata mare a somajului. Cele doua tari au initiat programe de reforma, in ideea ca astfel vor deveni mai competitive, dar masurile drastice au starnit nemultumiri din partea populatiei. De asemenea, clasa politica vest-europeana pare din ce in ce mai hotarata sa isi traga sufletul pentru o mai lunga perioada de timp inainte de a initia noi valuri de extindere.

Pe de alta parte, temerile vechilor state membre, care credeau ca vor fi invadate de est-europeni aflati in cautrea unui loc de munca, s-au dovedit a fi nejustificate. Cel putin in cifre, noii cetateni UE au avut de castigat de pe urma integrarii, viata devenind mai buna pentru ei. Economistii sustin ca PIB-ul mezinelor Uniunii a crescut cu 5% in 2004, iar prognozele anticipeaza pentru 2005 o crestere de 4%, ceea ce reprezinta o rata dubla fata de cea inregistrata de mai vechile state membre. Publicatia -Euro-reporters- sustine ca, potrivit unor date provizorii, nou-venitii ar fi beneficiat de investitii in valoare totala de sase milioane de euro, in timp ce contributia lor la bugetul Uniunii s-ar fi cifrat in jurul valorii de 3,2 milioane de euro. Banii comunitari au fost cheltuiti pentru dezvoltarea infrastructurii, cercetarii, turismului si pentru protectia mediului. In aceste conditii, nici nu este de mirare ca viziunea est-europenilor fata de extindere este una mult mai roza in raport cu cea care se contura acum un an. La fel de increzator in viitorul Uniunii pare sa fie si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care apreciaza ca, in ciuda disensiunilor de moment, europenii ar trebui sa se bucure de istorica reunificare a natiunilor Batranului Continent. Desi este de parere ca distinctiile intre noile si vechile membre UE nu mai au sens, oficialul de la Bruxelles recunoaste ca mai e nevoie de timp si rabdare inainte ca cei 25 de membri sa se cunoasca mai bine si sa se obisnuiasca unul cu altul.