INS: Absolvenții cu studii superioare și-au găsit mai repede un job

Institutul Național de Statistică a dat, ieri, publicității un raport, citat de Mediafax, privind rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (20-64 de ani) a fost de 58,8% în 2010, gradul de ocupare cel mai ridicat înregistrându-se în rândul absolvenților de studii superioare. Nivelul ratei de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,3%, la o distanță de 6,7 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2010 populația activă a României era de 9.965.000 de persoane, din care 9.240.000 erau ocupate și 725.000 erau șomeri. Rata de activitate a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,6%, iar rata de ocupare de 58,8%, în creștere cu 0,2% față de anul anterior. Acest indicator avea, ca și în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbați (65,7%, față de 52% pentru femei) și pentru persoanele din mediul rural (60,9%, față de 57,3% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 24,3%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 41,1%. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (82,4%), potrivit INS. Pe măsură ce scade nivelul de educație, scade și gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 43,0% dintre cele cu nivel scăzut de educație. Deși în scădere cu 152.000 față de anul precedent, salariații dețin în continuare cea mai mare pondere (65,6%) în totalul populației ocupate. În anul 2010 lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 33% din populația ocupată. Distribuția pe grupe de ocupații relevă faptul că agricultorii și lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 24,3% din totalul populației ocupate. O pondere însemnată (15,2%) o dețineau categoriile de meșteșugari și lucrători calificați în meserii de tip artizanal. Repartiția populației ocupate pe activități ale economiei naționale arată că 30,1% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,7% în industrie și construcții, iar 41,2% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6.460.000 de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (25,5%), comerț (17,6%) și construcții (10,9%). Comparativ cu anul 2009, numărul persoanelor care își desfășurau activitatea în gospodăriile private a crescut cu 46,5%. Alte creșteri importante s-au înregistrat în tranzacții imobiliare (23,9%), alte activități de servicii (12%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (10,8%). Pe de altă parte, numărul persoanelor ocupate în industria prelucrătoare a scăzut cu 6%), al celor din industria extractivă a fost mai mic cu 4,7%), iar al celor din administrația publică a fost redus cu 3,9%). În anul 2010, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,3 ore pe săptămână, în timp ce 249.000 de persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 15 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2010 au lucrat cu program parțial 11%, iar din rândul salariaților doar 0,6%. Potrivit INS, rata șomajului a fost de 7,3%, în creștere față de anul precedent (6,9%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,4 puncte procentuale (7,9% pentru bărbați față de 6,5% pentru femei), iar pe medii rezidențiale de 4,1 puncte procentuale (9,1% pentru urban față de 5% pentru rural). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (22,1%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 8,3%, respectiv 6,1%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare (5,4%). Rata șomajului BIM de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,5%. Incidența șomajului BIM de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 34,9%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (36,9% față de 32% în cazul femeilor) și în mediul urban (35,2% față de 34,2% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 13%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 58,8%.