Chiar in ziua in care premierul Adrian Nastase isi pusese costumul cel bun pentru intalnirea cu secretarul general al NATO, George Robertson, social-democratii germani i-au aplicat o lovitura sub centura, lansand public o initiativa mai veche a lor, in care sustin ca extinderea Aliantei, prevazuta pentru anul viitor, ar trebui sa lase la usa Romania, alaturi de Bulgaria si Albania. Promotorul acestei initiative, social-democratul german Markus Meckel, care detine si functia de vicepresedinte al Adunarii Parlamentare a NATO, a reusit sa convinga alti 18 parlamentari europeni ca in Romania domneste instabilitatea si, prin urmare, tara noastra trebuie sa mai astepte la usa Aliantei Nord-Atlantice. La randul sau, George Robertson a reamintit, ieri, oficialitatilor de la Bucuresti ca trebuie sa continue reforma in Armata si Justitie si sa ia masuri pentru combaterea coruptiei.
Premierul – lovit pe la spate de -prietenii- social-democrati din Europa
Desi nu trece aproape nici o zi de la Dumnezeu in care premierul si partidul pe care-l conduce sa nu se laude cu relatiile excelente pe care le au cu social-democratii europeni, a sosit momentul ca PSD sa testeze pe propria piele proverbul -Fereste-ma Doamne de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur-.
In plina campanie pro-NATO a Romaniei, un grup de social-democrati germani, secondati de alti colegi docrinari de-ai lor din Europa, au relansat la Forumul Transatlantic de la Washington o initiativa mai veche a lor, prin care cer ca Romania, Bulgaria si Albania sa mai astepte la portile NATO pana in 2005, sustinand in paralel ca, anul viitor, la summit-ul de la Praga, sa fie primite in Alianta doar Slovacia, Slovenia si cele trei tari baltice: Letonia, Lituania si Estonia. In fruntea initiativei se afla social-democratul german Markus Meckel, liderul parlamentarilor germani delegati la Adunarea Parlamentara a NATO si vicepresedinte al acestui organism. Grupul Meckel considera ca aceasta -initiativa curajoasa- ar rasplati eforturile acelor tari care -sunt democratii solide, cu economie libera de piata, cu control civil al armatei, capabile sa coopereze cu NATO conform standardelor Aliantei-. In opinia semnatarilor, -Romania si Bulgaria ar trebui sa primeasca asigurari certe- ca vor fi primite cel mai tarziu in 2005. Proiectul acestei delimitari corespunde, la nivelul NATO, conceptului de extindere a UE, pe formula 10+2.
Proiectul Meckel, sustinut de parlamentari cehi, polonezi si unguri
Seful delegatiei parlamentare romane la Adunarea Parlamentara a NATO, deputatul PSD Ovidiu Petrescu, ne-a precizat ieri ca initiativa lui Markus Meckel dateaza din primavara, de la reuniunea de la Vilnius, unde a prezentat un raport in care facea referire la -instabilitatea- din Romania si Bulgaria, tari care, in opinia sa, -nu indeplinesc conditiile de aderare-. Raportul lui Meckel a fost insa respins la reuniunea AP a NATO de la Ottawa, fapt ce nu l-a descurajat pe social-democratul german, care a revenit cu initiativa sa la Forumul transatlantic incheiat recent la Washington, unde a prezentat-o sub forma unei declaratii. In ciuda lobby-ului facut de reprezentantii Romaniei si Bulgariei, vicepresedintele AP a NATO a reusit sa obtina semnaturile de sustinere a 18 parlamentari europeni, majoritatea social-democrati. Proiectul este sprijinit, printre altii, de presedintele Senatului polonez, de fostul ministru de externe al Cehiei si chiar de reprezentantul FIDESZ la reuniune, Mihally Bala, care a afirmat insa ca a semnat in nume personal, pentru a nu compromite declaratiile de sustinere a candidaturii Romaniei formulate de Guvernul Orban.
Daca interesul crescut al Germaniei pentru tarile baltice, Slovenia si Slovacia nu reprezinta o noutate, surprinzatoare este pozitia social-democratilor polonezi si cehi, care nu sustin eforturile depuse de confratele lor doctrinar din Romania, PSD, pentru aderarea la structurile euro-atlantice. Declaratiile guvernantilor de la Bucuresti privind eforturile depuse de Romania in procesul de aderare par sa nu-i fi convins prea mult nici pe occidentali si nici chiar pe mai vechii nostri tovarasi din blocul de Est. Ramane de vazut care va fi in final pozitia Americii, care, asa cum se stie, are ultimul cuvant cu privire la extinderea NATO.
Robertson ne recomanda sa rezolvam trei domenii sensibile: armata, justitia si coruptia
Secretarul general al NATO, lordul George Robertson, a sfatuit, ieri, autoritatile romane sa depuna mai mult efort in demersurile de integrare in Alianta, apreciind ca progresele facute pana in prezent sunt satisfacatoare.
George Robertson a participat pentru scurt timp la sedinta saptamanala a Cabinetului Nastase si le-a explicat ministrilor ca pentru moment NATO nu a luat nici o decizie si nici nu va lua pana la jumatatea anului viitor in privinta tarilor care vor fi invitate sa intre in alianta. -In domeniul apararii, Romania a facut progrese deosebite. Alianta este impresionata de gradul in care Romania crede ca actioneaza in privinta proiectelor regionale. Pana aici au fost facute multe lucruri bune, dar raman multe de facut-, a spus secretarul general al NATO, la finele intalnirii cu membrii Executivului roman. El a mai aratat ca este profund impresionat si de gradul ridicat de sprijin al aderarii la NATO din partea populatiei.
Intrebat despre ce ar trebui sa faca Romania concret pentru a fi membru al Aliantei, Robertson a spus: -Mai mult din aceleasi lucruri. Armata trebuie sa fie mai mica, mai profesionista si mai mobila. Trebuie, de asemenea, lucrat mai mult in privinta reformei in justitie si in combaterea coruptiei… NATO nu e un cadou si nici o distinctie, e o obligatie, o responsabilitate si adesea o povara. Dar sunt si beneficii-.
Secretarul general al NATO si-a exprimat totodata satisfactia ca in cadrul intalnirii cu membrii Cabinetului a avut ocazia sa stea de vorba si cu ministrul finantelor, Mihai Tanasescu. -De obicei, pe unde ma duc, ministrii de finante se ascund, dar aici el era in primele randuri-. La randul sau, premierul Adrian Nastase l-a asigurat pe seful Aliantei ca Romania va continua procesele de reforma cerute de NATO indiferent de raspunsul pe care Romania il va primi la Praga anul viitor.
Robertson se afla intr-un turneu oficial in tarile candidate pentru aderarea la NATO in preambulul deciziei de extindere ce va fi parafata la jumatatea lui 2002.
Geoana, veriga -puternica- a Cabinetului
Cu cateva ore inainte de a participa la sedinta de Guvern, George Eobertson a avut o scurta intrevedere la Cotroceni, cu presedintele Ion Iliescu, urmata de cateva declaratii frugale: NATO nu risca sa faca profetii despre viitorii membri, Romania a facut progrese in domeniul Armatei si a indeplinit un rol apreciabil pentru stabilitatea zonei etc. O mentiune speciala pentru Mircea Geoana. Laudat in mai multe randuri de oficialul NATO, George Robertson a apreciat indeosebi -modul in care Romania a exercitat presedintia OSCE-, reusind sa revitalizeze aceasta organizatie. -As dori sa-l felicit pe Mircea Geoana. In multe cazuri, Mircea Geoana, impreuna cu mine si Javier Solana, a reusit sa evite in Macedonia un razboi sangeros-. Seful diplomatiei romane a fost si el prezent la intrevederea de la Cotroceni.
Vacaroiu si Dorneanu au primit -meditatii- la integrare
Dupa intalnirea dintre secretarul general al NATO si presedintii Camerei Deputatilor si Senatului, Valer Dorneanu a identificat principalele recomandari ale lui Robertson: -Ne-a incurajat sa consolidam democratia si sa continuam combaterea coruptiei-. Alta solicitare a liderului Aliantei a vizat pastrarea unor relatii bune cu vecinii in perspectiva -momentului Praga-, a mai spus presedintele Camerei Deputatilor. Nicolae Vacaroiu a punctat cateva cereri ale lui Robertson catre Parlament pentru inceputul anului viitor: protejarea prin lege a informatiilor clasificate, ratificarea a doua conventii internationale privind lupta impotriva terorismului si alte sase-sapte proiecte legislative. Seful Senatului a precizat ca, in acest sens, comisiile de specialitate vor lucra in timpul vacantei parlamentare, pentru ca toate aceste proiecte de lege sa se afle pe agenda Senatului si a Camerei inca din februarie!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
