Washingtonul cere Romaniei restituirea bunurilor bisericesti

Camera Reprezentantilor din SUA a adoptat cu o majoritate de doua treimi un proiect de hotarare prin care cere Romaniei restituirea corecta, demna si rapida a bunurilor bisericesti confiscate in timpul regimului comunist. Documentul are doar valoare de recomandare, dar avand in vedere ca reprezinta punctul de vedere al Congresului american, cantareste destul de greu din punct de vedere politic. De altfel, pe acest lucru mizeaza si reprezentantii Bisericii Greco-Catolice care sustin ca, pana acum, autoritatile romane au parut mult mai dispuse sa cedeze presiunilor venite din afara decat insistentelor interne atunci cand a venit vorba de restituirea proprietatilor confiscate abuziv in perioada 1946-1948. In proiectul de hotarare se face referire concreta la bisericile maghiare istorice, dar si la cea greco-catolica, precum si la comunitatea evreilor, atragandu-se atentia asupra deficientelor pe care le prezinta legislatia la capitolul restitutie. Secretarul de stat pentru culte, Adrian Lemeni, considera ca mare parte dintre aceste chestiuni ar putea fi rezolvate prin adoptarea pachetului legilor proprietatilor. Acest lucru inseamna insa o solutionare pentru romano-catolici sau pentru reformati, dar nu si pentru greco-catolici, deoarece lacasurile lor de cult nu apartin statului, ci bisericii ortodoxe.

Camera Reprezentantilor din SUA a adoptat cu o majoritate de doua treimi – si practic fara nici un vot impotriva – un proiect de hotarare prin care cere Romaniei restituirea corecta, demna si rapida a bunurilor bisericesti confiscate in timpul regimului comunist. Pentru greco-catolici, vestea este cu siguranta una buna, deoarece reprezentantii acestui cult sunt de parere ca presiunile externe sunt cele mai eficiente atunci cand vine vorba de sustinerea cauzei lor.

Proiectul de hotarare a fost inaintat pe 6 aprilie de catre Tom Lantos, membru democrat al Comisiei de politica externa, si de catre congresmanul republican Tom Tancredo. Autorii textului au atras atentia asupra faptului ca Romania a inregistrat intarzieri semnificative in raport cu celelalte state fost comuniste, din centrul si estul Europei, in ce priveste restituirea bunurilor bisericesti confiscate pe nedrept. De asemenea, democratul Eliot L. Engel a subliniat ca tara noastra, in calitate de stat membru NATO, trebuie sa acorde o atentie deosebita indeplinirii obligatiilor ce ii revin. Proiectul de hotarare face referire concreta la nedreptatile grave comise in raport cu comunitatile de evrei, cu bisericile maghiare istorice, dar si cu cea greco-catolica. Se mai precizeaza ca celor patru biserici maghiare le-au fost luate in mod abuziv 2.140 de cladiri (printre care scoli si spitale), iar comunitatii evreiesti – peste 1.000 de imobile.

Greco-catolicii mai asteapta

Potrivit preotului Mircea Martian, purtator de cuvant al Eparhiei Romane Unite cu Roma de Cluj-Gherla, proiectul de hotarare adoptat de catre congresmanii americani ar putea sa reprezinte un impuls pentru accelerarea procesului de retrocedare a bisericilor ce au apartinut cultului greco-catolic inainte de 1946-1948. El adauga faptul ca autoritatile romane au reactionat pana acum mai eficient doar in urma presiunilor internationale, fie ca acestea au venit din partea comunitatii europene, fie a Statelor Unite. Mircea Martian sustine de asemenea ca Departamentul de Stat al SUA este in mod deosebit preocupat de situatia greco-catolicilor din Romania, tine legatura cu reprezentantii acestei comunitati si le cere in permanenta date despre situatia lor.

Secretarul de stat pentru culte, Adrian Lemeni, considera ca multe dintre problemele semnalate in proiectul de hotarare votat de catre congresmanii americani vor fi rezolvate o data cu aprobarea pachetului legilor proprietatilor. Iar asta pentru ca proiectul privind modificarea si completarea Legii 501/2002 (privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania) prevede si restituirea locaselor de cult aflate in proprietatea statului, precum si a terenurilor intravilane sau acordarea de masuri reparatorii, in cazul in care aceste suprafete nu mai sunt libere. Adrian Lemeni precizeaza insa ca situatia greco-catolicilor este una mai speciala, deoarece lacasurile lor de cult nu au ajuns in proprietatea statului, ci a Bisericii Ortodoxe. Secretarul de stat spera sa ajunga cat mai curand la o intelegere cu reprezentantii greco-catolicilor, dar se indoieste ca acest lucru va putea fi realizat inainte de adoptarea legii cultelor.